Pe cine avantajează suspendarea exploatării gazelor de şist?

Franţa, Bulgaria, România şi Republica Cehă au decis să suspende exploatarea depozitelor lor pentru motive de mediu, scrie publicaţia Gazeta Wyborcza, care apreciază că Polonia ar putea fi ultima ţară care mizează pe această resursă.

Ministerul ceh al Mediului pregăteşte un proiect de moratoriu privind explorarea gazului de şist. Acest moratoriu de o durată de 18 luni la 2 ani, va permite, potrivit autorităţilor cehe, să acopere lacunele din legislaţia actuală privind protecţia mediului, operaţiunile miniere şi forajele geologice. Deja de luna trecută, guvernul ceh a anulat cele două concesiuni de explorare a gazului de şist acordate societăţii australiene Hutton de către autorităţi. Ministrul ceh al Mediului, Tomáš Chalupa, estima atunci că municipalităţile nu aveau informaţiile necesare pentru examinarea aspectelor legate de protecţia surselor de apă potabilă, a mediului şi a peisajului.

În România, noul guvern al lui Victor Ponta s-a pronunţat de asemenea în favoarea îngheţării explorării gazului de şist. Noul program economic al guvernului român stipulează de exemplu că "un moratoriu privind exploatarea de gaz de şist va fi introdus fără întârziere, aşteptând concluzia cercetărilor europene asupra efectelor fracţionării hidraulice asupra mediului". Acest anunţ ar putea pune beţe în roate proiectelor companiei americane Chevron, care deţine patru concesiuni de explorare de gaze în România şi care era pe cale să înceapă foraje anul acesta.

Anul trecut, Chevron a câştigat de asemenea o licitaţie pentru explorarea de gaze de şist în Bulgaria, un proiect compromis de votul în Parlament, în ianuarie 2012, cu o majoritate de voci din partea GERB-ului, partidul de guvernământ de centru-dreapta, a unei rezoluţii care interzice "permanent" explorarea şi exploatarea gazului şi petrolului extras din şisturi prin metoda fracţionării. Această metodă, pusă la punct şi în aplicare de industria americană a gazului, rămâne singura metodă cunoscută de a extrage petrol şi gaze naturale din şisturi.

Fracţionarea înseamnă injectarea la înaltă presiune în rocile de şist a unui amestec de apă şi nisip, care eliberează gazul prins în rocile poroase. Soluţia utilizată conţine 1% agenţi chimici, de obicei identici cu cei găsiţi în alimente sau în produse cosmetice. Adversarii fracţionării consideră că aceste substanţe chimice pot contamina pânzele freatice, ceea ce exploatatorii neagă. Anul trecut, Franţa a fost prima ţară din lume, urmată de Bulgaria, care a interzis utilizarea acestei tehnologii. Acum, fracţionarea stârneşte de asemenea îndoielile miniştrilor germani al Mediului – Norbert Röttgen – şi al Economiei – Philipp Rösler, scrie Der Spiegel.

Astfel de semnale pot îngrijora Polonia, ale cărei rezerve de gaz de şist, printre cele mai mari din Europa, sunt estimate la aproximativ 2.000 de miliarde de metri cubi. Acest potenţial ar face din Polonia o ţară independentă de aprovizionarea cu gaze din Rusia, de la Gazprom, realizând în acelaşi timp conversia energetică, susţinută de UE, de la cărbune la gaz. Potrivit deputatului european Lena Kolarska-Bobińska, "aceste decizii recente ale unor ţări membre ale UE sunt susceptibile de a spori presiunea asupra Comisiei Europene, care elaborează în acest moment mai multe documente referitoare la exploatarea zăcămintelor de şist. Comisia nu va mai putea pretinde că opoziţia este bazată numai pe argumentele ideologice ale câtorva partide politice izolate"

În unele ţări din UE, interdicţia gazului de şist poate favoriza poziţia Gazprom. În Bulgaria, moratoriul a fost introdus chiar înainte de viitoarele negocieri asupra gazoductului South Stream, din Rusia. Gazprom încearcă de altfel să convingă România să fie legată de această infrastructură. Iar în ceea ce priveşte moratoriul ceh, acesta va fi în vigoare până la sfârşitul lucrărilor pentru gazoductul de legătură cu Nord Stream, cel pe sub Marea Baltică, între Rusia şi Germania, pe cale de a fi construit tocmai în Republica Cehă.

*

Gazeta Wyborcza, "Gazeta electorală", fondată de Adam Michnik în mai 1989, a devenit un titlu important în Polonia şi chiar în Europa, în ciuda mijloacelor sale reduse. Ambiţia sa este să ofere un ziar generalist şi laic. Suplimentul său de luni, DF-Duzy Formay, cultivă tradiţia reportajului literar polonez. Site-ul ziarului este cel mai important din Polonia. Geografia internă a site-ului nu reflectă schema ediţiei imprimate, de unde şi dificultatea de a determina o ierarhie a articolelor propuse.