Pe afară vopsit gardul: Spaţiile verzi din Bucureşti, mult mai mici decât s-a raportat

Deşi conform Constituţiei României “statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic”, cu alte cuvinte, la spaţii verzi, în Capitala ţării, suprafaţa de spaţiu verde aferentă unui locuitor este infimă, ridicându-se la sub 10 mp.

"La nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2.110.752 persoane şi un total de 2081,8 hectare spaţiu verde administrat de sectoarele Municipiului Bucureşti şi ALPAB indicele de spaţiu verde public este de 9,86 mp/locuitor.", se precizează într-un audit al Curţii de Conturi, publicat la mijlocul lui decembrie 2015.

Ca termen de comparaţie, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, norma de spaţiu verde pentru un locuitor trebuie să fie de 50 mp iar la nivelul UE, unde mediul urban reprezintă habitatul pentru circa 75% din populaţie, standardele în ceea ce priveşte spaţiile verzi sunt de minimum 26 mp/locuitor.

Mai mult, inspectorii constată că deşi potrivit datelor oficiale, indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului verde) această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare.

"Faţă de datele oficiale, situaţia spaţiilor verzi aparţinând domeniului public este îngrijorătoare, acestea diminuându-se în fiecare an pe perioada auditată, atât pe total cât şi pe fiecare componentă (parcuri, scuaruri, spaţii între blocuri, alte spaţii).", se arată în raportul de audit.

Situaţia este consecinţa lipsei unor strategii şi politici de identificare şi amenajare de suprafeţe noi de spaţii verzi.
Acţiunea de întocmire a cadastrului verde şi de intabulare a spaţiilor verzi aparţinând domeniului public poate fi apreciată până la momentul actual drept un eşec cu consecinţe în utilizarea ineficientă şi neeconomicoasă a fondurilor publice şi a bunurilor aparţinând domeniului public, mai arată inspectorii Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi mai susţine că, la momentul actual, Bucureştiul şi România nu îndeplinesc criteriul european privind suprafaţa de spaţiu verde/locuitor de minimum 26 mp/cap de locuitor până la 31 decembrie 2013, însă odată cu finalizarea Cadastrului verde şi eliminarea suprafeţelor care nu aparţin domeniului public, valorile reale vor fi mult mai mici decât acest indicator ţintă.

Ca şi cauze ale reducerii dramatice de spaţii verzi în România în general şi în Bucureşti în particular, Curtea de Conturi menţionează retrocedarea terenurilor către foştii proprietari (care, adesea şi-au vândut drepturile litigioase samsarilor imobiliari n.r.) şi dezvoltarea construcţiilor, în ultimi ani, au avut drept rezultat reducerea în dimensiune a spaţiilor verzi urbane, prin ocuparea unor suprafeţe din cadrul lor cu construcţii noi sau extinse.

"O altă cauză care a condus la reducerea spaţiilor verzi urbane în Bucureşti s-a datorat, în mare măsură, transformării în spaţii de alimentaţie publică a zonelor destinate pentru odihnă şi agrement. Este vorba despre înfiinţarea, după 1990, a unor spaţii comerciale în parcuri, pe anumite suprafeţe de teren, în baza unor contracte încheiate între deţinătorii acestor unităţi şi administraţiile locale, cu obligaţia de a respecta spaţiul verde. În cele mai multe cazuri nu numai că nu s-a respectat acest lucru, dar unităţile respective s-au extins. Ca urmare, pe lângă mărirea suprafeţelor betonate, au apărut şi alte construcţii, care au diminuat suprafeţele spaţiilor verzi. În plus, spaţiul verde urban este supus la două mari şi permanente presiuni: atât din partea investitorilor imobiliari, care sunt interesaţi de utilizarea acestora pentru construcţii cât şi prin extinderea parcărilor amenajate pe spaţii verzi în condiţiile în care potrivit prevederilor O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului nu este permisă schimbarea destinaţiei acestei categorii de teren amenajate sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism", mai arată raportul Curţii de Conturi.

Printre cauze efective ce au dus la scăderea suprafeţei de spaţii, Curtea de Conturi menţionează: Înregistrarea eronată aferentă suprafeţelor luciului de apă, respectiv includerea unor lacuri care nu se află pe suprafaţa administrativ teritorială a Municipiului Bucureşti precum şi dublarea suprafeţei prin raportarea unor lacuri (din Sectorul 6) de către două entităţi (ALPAB şi ADPDU Sector 6); Transferarea prin hotărâri ale CGMB a unor suprafeţe de spaţii verzi aflate în administrarea ALPAB către Sectorul 6 în anul 2010, preluarea de către ALPAB în anul 2011 a unor suprafeţe de spaţiu verde din Sectorul 5 şi jardiniera Râului Dâmboviţa precum şi aliniamentul stradal aferent acestuia şi Retrocedarea către persoane fizice a unor terenuri din parcuri (de exemplu: Parcul Tineretului).

Reamintim în context că în Bucureştiul care, în 2014, avea, potrivit Curţii de Conturi 2081,8 hectare spaţiu verde administrat de sectoarele Municipiului Bucureşti şi ALPAB, dispunea, la începutul anilor 90 cu în jur de 3.500 de hectare de spaţii verzi, potrivit dlui Nicolae Rădulescu-Dobrogea, preşedinte Eco-Civica.

Sute de hectare de spaţii verzi au dispărut dintr-un creion al proiectantului la PUG-ul (Planului de urbanism general) din 2000. După ce, odată cu aprobarea PUG-ului din 2000 au dispărut pepinierele Capitalei, precum şi vaste suprafeţe împădurite, ulterior au început şi retrocedările parcurilor şi spaţiilor verzi dintre blocuri, a explicat, pentru Epoch Times, Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica, ONG ce a intentat (şi câştigat) numeroase procese cu autorităţile pentru salvarea spaţiilor verzi. Aşa au dispăut peste 200 de hectare de parcuri şi spaţii verzi dintre blocuri. Cu concursul autorităţilor s-a ajuns ca parcuri întregi sau zone întregi de parcuri foarte mari să fie trecute în zona construibilă, ceea ce explică ridicarea unui mall pe zona verde Spartac/IOR, apariţia vilelor înconjurate de gunoaie din Prisaca Dornei, faptul că în parcul Tineretului s-au defrişat, fără aviz, sute de copaci pentru a se ridica un ansamblu rezidenţial etc.