Parteneriatul consistent româno-bulgar şi câteva probleme concrete
alte articole
România şi Bulgaria au un parteneriat consistent şi vor să încurajeze, în continuare, dezvoltarea dialogului politic bilateral şi cooperarea sectorială, în special în domeniile energiei, transporturilor, culturii, turismului şi educaţiei. În timp ce ministrul Corlăţean laudă numai succesele comune, ministrul bulgar de Externe a subliniat însă că ţara sa aşteaptă ca România să asigure minorităţii bulgare din ţara noastră slujbe religioase în limba maternă şi să se delimiteze platoul maritim din Marea Neagră dintre cele două state.
Kristian Vigenin, ministrul bulgar al Afacerilor Externe, a declarat că delimitarea platoului maritim din Marea Neagră este o problemă în relaţia cu România şi că doreşte ca aceasta să fie rezolvată cât mai repede.
De asemenea, el a arătat că o altă problemă în relaţia cu România este cea a minorităţilor, în special cea privind slujba religioasă în limba bulgară pe teritoriul românesc. Ministrul Corlăţean a arătat că a discutat cu Vigenin despre problema fostei biserici bulgare din Bucureşti şi despre liceul bulgar din România, dar şi despre liceul român din Bulgaria. El a pledat pentru măsuri de prezervare a identităţii minorităţilor din cele două ţări prin respectarea dreptului la educaţie şi religie în limba maternă. ”Important este că le discutăm într-un spirit de cooperare, deschis şi am convingerea că putem avansa în direcţia cea bună”, a spus Corlăţean. În opinia sa, minorităţile sunt ”punţi trainice de legătură între cele două ţări şi nu trebuie să dea hrană naţionaliştilor”.
În ceea ce priveşte dialogul politic dintre cele două ţări, ministrul de externe român a anunţat organizarea celei de-a doua şedinţe comune de guvern româno-bulgare în toamna acestui an, în Bulgaria.
În plus, România doreşte să intensifice schimburile comerciale cu Bulgaria. În 2012, schimburile economice bilaterale se ridicau la 3,2 mld. euro, iar în aprilie 2013, la 1 mld euro, tendinţa fiind de creştere. România este al treilea partener economic al Bulgăriei iar acest statut trebuie fructificat.
Cei doi miniştri au lăudat inaugurarea podului Calafat – Vidin, în luna iunie a acestui an, precum şi rolul deosebit pe care acesta îl are acesta în intensificarea schimburilor economice şi turismului între România şi Bulgaria. Totodată, ei au exprimat susţinerea pentru analizarea altor proiecte pentru construirea de poduri noi, la Călăraşi-Silistra şi Bechet-Oreahovo.
Ministrul român a subliniat importanţa cooperării în domeniul energiei prin proiecte precum finalizarea interconectorului de gaz de la Giurgiu – Ruse şi construirea unei noi hidrocentrale pe Dunăre.
În legătură cu aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen, Titus Corlăţean a pledat pentru aderarea în două etape, în perioada următoare. ”Este un obiectiv important, legitim, rămâne ca ansamblul statelor membre ale UE să îşi respecte partea lor de angajament potrivit Tratatului şi Tratatelor europene atunci când statele candidate la această aderare au îndeplinit partea lor de responsabilitate. Preşedinţia lituaniană a înscris pe agenda provizorie a Consiliului JAI din luna decembrie a acestui an acest subiect cu proiect de decizie. Deci eu cred că avansăm pas cu pas în direcţia cea bună, evident că mai avem de lucru, dar trebuie să fim pozitivi şi încrezători”, a declarant şeful diplomaţiei române. La rândul său, ministrul bulgar de externe a precizat că ”în Bulgaria avem un guvern stabil, şi chiar dacă sunt proteste de stradă, acestea nu vor afecta aderarea la Schengen”.
