Parlamentul irakian cere guvernului să dea afară trupele americane şi străine

Parlamentul irakian a cerut duminică trupelor americane şi altor forţe militare străine să plece după uciderea unui comandant militar iranian de rang înalt într-un atac cu drone americane.

Tensiunile au escaladat într-un război al declaraţiilor între Iran şi secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, care a declarat că Washingtonul va viza orice decidenţi iranieni doreşte, în cazul în care vor exista atacuri suplimentare asupra intereselor SUA din partea forţelor iraniene sau a reprezentanţilor acestora.

Generalul Qassem Soleimani, seful Forţelor de elită Quds ale Iranului, a fost ucis vineri, într-un atac cu drone, ordonat de preşedintele american Donald Trump. Soleimani a fost omorât pe aeroportul din Bagdad, împreună cu un comandant al unor miliţii irakiene controlate de Teheran.

Duminică, parlamentul irakian a adoptat o rezoluţie prin care a solicitat guvernului să pună capăt prezenţei trupelor străine, reflectând îngrijorarea autorităţilor irakiene că ţara ar putea fi trasă într-un conflict regional masiv.

„Guvernul irakian trebuie să lucreze pentru a pune capăt prezenţei oricăror trupe străine pe solul irakian şi pentru a le interzice să folosească terenul, spaţiul aerian sau maritim”, a declarat acesta.

Rezoluţiile parlamentare, spre deosebire de legi, nu sunt obligatorii pentru guvern. Însă, cum, în ultimii ani, Irakul a căzut sub controlul forţelor iraniene, rezoluţia are mari şanse să fie respectată: premierul Adel Abdul Mahdi, care conduce un guvern condus de şiiţi, a cerut anterior parlamentului să pună capăt prezenţei trupelor străine cât mai curând posibil.

În pofida deceniilor de duşmănie dintre Iran şi Statele Unite, miliţia susţinută de iranieni şi trupele americane au luptat de aceeaşi parte în timpul războiului din Irak împotriva militanţilor Statului Islamic (2014-17).

Aproximativ 5.000 de trupe americane rămân în Irak, majoritatea având rol consultativ.

Rezoluţia a fost adoptată de parlamentarii şiiţi, întrucât sesiunea specială a fost boicotată de majoritatea parlamentarilor suniţi şi kurzi, care se opun unei alianţe cu Iranul din motive religioase.

Un parlamentar sunnit a declarat pentru Reuters că ambele grupuri se tem că evacuarea forţelor coaliţiei conduse de SUA va lăsa Irakul vulnerabil la o insurgenţă, va submina securitatea şi va mări puterea miliţiilor şiite sprijinite de Iran.

În weekend sute de mii de persoane purtând doliu, mulţi scandând lozinci anti-americane şi trântindu-se pe jos pentru a-şi exprima deznădejdea, s-au îndreptat spre Iran pentru a-şi arăta respectul după ce trupul lui Soleimani a fost transportat în oraşul său natal.

Uciderea generalului Qasem Soleimani a fost motivată de Secretarul de Stat Mike Pompeo, care a afirmat că liderul iranian plănuia noi lovituri asupra diplomaţilor şi civililor americani.

Pompeo a respins criticile conform cărora evaluarea informaţiilor care au dus la luarea deciziei de a ordona atacul asupra lui Soleimani au fost insuficiente şi a spus că nu există nicio îndoială că Iranul a absorbit mesajul trimise de Washington.

Criticii democraţi ai preşedintelui Donald Trump au criticat atacul autorizat de Donald Trump afirmând că a fost nechibzuit, afirmând că riscă vărsări de sânge suplimentare într-o regiune deja la limita instabilităţii.

Hassan Nasrallah, liderul puternicei mişcări Hezbollah, controlată de Iran, a declarat că militarii americani din Orientul Mijlociu vor plăti preţul pentru moartea lui Soleimani, iar soldaţii şi ofiţerii americani se vor întoarce acasă în sicrie.

Hezbollah, o organizaţie considerată teroristă de administraţia americană, a avut numeroase conflicte cu Israelul, aliat al SUA, inclusiv un război de o lună în 2006.

Înaltul reprezentant pentru politică externe al UE, Josep Borrell, a cerut ministrului de Externe iranian să detensioneze situaţia şi l-a invitat la Bruxelles pentru a discuta despre mijloace de a prezerva acordul nuclear JCPO semnat cu ţări europene, care limitează dezvoltarea industriei nucleare iraniene.

Retragerea SUA din acord, în mai 2018, urmată de reimpunerea de sancţiuni asupra economiei iraniene, a dus la creşterea tensiunilor dintre Teheran şi Washington.