Parlamentul din Kiev adoptă o măsură pentru acceptarea străinilor în armata ucraineană

Parlamentul ucrainean a adoptat un document prin care va permite luptătorilor străini să facă parte din forţele sale armate.

Proiectul, care a fost supus marţi ultimei citiri, este adoptat într-un moment în care persistă tensiunile cu Rusia în privinţa rebeliunii separatiste din estul Ucrainei.

Recent, Ucraina a adoptat, de asemenea, o nouă doctrină privind securitatea naţională care declară Rusia drept duşmanul ei.

la rândul său, Rusia susţine că înclinaţia Ucrainei spre Occident şi interesul acesteia de a se alătura NATO reprezintă o ameninţare pentru securitatea rusă. Permiţând luptătorilor străini să lupte în armată, Ucraina va amplifica în mod sigur temerile şi nemulţumirile Kremlinului.

Pentru ca proiectul să devină lege, mai este nevoie ca acesta să fie semnat de preşedintele ţării.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus Vladimir Putin s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirma că Rusia îi ajută pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Un acord de pace, numit Minsk II, a fost încheiat între taberele combatante din Ucraina în cadrul unui summit desfăşurat în capitala belarusă Minsk în 12 februarie şi la care au participat Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania. Acel acord a introdus mai multe măsuri, precum încetarea focului, retragerea armamentului greu de pe ambele părţi ale liniei frontului şi reforme constituţionale în Ucraina până la sfârşitul acestui an.

Regimul de încetare a focului, inclus în acordul de la Minsk, a fost încălcat în mod repetat de ambele părţi până când acestea au semnat un nou armistiţiu la 1 septembrie, care a rezistat până acum.

Aproximativ 8.000 de persoane, incluzând civili şi soldaţi, au fost ucise de la izbucnirea conflictului din estul Ucrainei în aprilie 2014, conform unui raport al Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului.