Parlamentarul european grec Nikolaos Chountis, 'ofensat' de comparaţia cu Bulgaria şi România

Şeful misiunii FMI în Grecia, Paul Thomsen, a provocat mânia parlamentarului european grec din grupul Stânga Unită Europeană (GUE), Nikolaos Chountis, care s-a simţit ofensat de comparaţia cu Bulgaria şi România privind salariile, informează joi publicaţia online euinside (Bulgaria).

''Între 2000 şi 2009, salariul minim din Grecia a crescut cu 60%, comparativ cu o creştere medie de 40% în zona euro. El este cu 50% peste salariul minim din Portugalia, cu aproape 20% mai mult ca în Spania şi de peste cinci ori mai mare decât în Bulgaria si România'', a declarat Thomsen cu prilejul invitării de către comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, reprezentantul Germaniei în consiliul director al Băncii Centrale Europene (BCE), Jörg Asmussen, şi şeful misiunii FMI în Grecia, a unor parlamentari europeni, într-o încercare de a creşte legitimitatea democratică a ''troicii'' pentru salvarea Greciei (Comisia Europeană, BCE, FMI).

''Ce fel de comparaţie este aceasta, salariul minim în Bulgaria şi România este de 150 de euro pe lună'', a exclamat Chountis, acuzând troica de reducere a grecilor la condiţiile de muncă din Asia de Sud-Est.

Thomsen a subliniat că Grecia nu are de ales decât să reducă salariile, pentru a le face conforme cu productivitatea.

Grecia nu are un plan 'B' şi trebuie să pună cu orice preţ în aplicare programul de bailout. Acest mesaj a fost repetat de zeci de ori de reprezentanţii troicii în faţa parlamentarilor din Comisia pentru afaceri economice şi monetare şi Comisia pentru ocuparea forţei de munca din Parlamentul European (PE), aminteşte euinside.

'Această întâlnire ar trebui să ajute la asigurarea unei trageri la răspundere şi transparenţe, care au lipsit adesea', a declarat preşedintele ECON, Sharon Bowles (ALDE, Marea Britanie). Preşedintele Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă, Pervenche Bercs (grupul socialiştilor şi democraţilor, S&D, Franţa) a constatat că astfel de discuţii deschise au fost organizate şi înainte de finalizarea programului pentru Grecia.

Parlamentarii europeni au criticat adesea troica pentru acţiunile sale opace şi dure împotriva grecilor, notează publicaţia menţionată. Dar reprezentanţii acesteia au fost bine pregătiţi şi au respins în cuvintele lor de deschidere criticile venite în principal de la stânga, potrivit cărora programul de salvare este prea focalizat pe constrângerile bugetare, dar nu a făcut nimic pentru crearea de locuri de muncă, iar povara reformei nu a fost repartizată echitabil din punct de vedere social.

Cei trei oficiali au manifestat unanimitate şi intransigenţă în ceea ce priveşte programul şi au subliniat că au acţionat în numele celor care plătesc pentru salvarea Greciei.

''Nu este corect şi nici echitabil să se dea vina pentru problemele cu care se confruntă Grecia pe cei care au venit să ajute după ce prejudiciul a fost făcut', a declarat Olli Rehn fără menajamente. 'Nu am fi avut această audiere astăzi dacă politicile guvernelor succesive din Grecia nu ar fi dus la dezechilibre macroeconomice nesustenabile, pierderi ale competitivităţii şi deficite fiscale foarte mari', de aproape 16%, a reamintit Rehn. El le-a explicat parlamentarilor că rolul troicii este acela de a asigura punerea în aplicare a programului, în numele celor care au acordat împrumuturi mari Greciei, chiar şi atunci când aceasta nu a îndeplinit obiectivele fiscale.

Rehn a amintit că primul program de salvare a avut două ''călcâie ale lui Ahile' - capacitatea administrativă slabă şi lipsa de unitate politică. Acum, creditorii internaţionali ai Greciei ajută la rezolvarea primei probleme, dar a doua încă prezintă un risc grav pentru program.

Acest mesaj a fost sprijinit de Jorg Asmussen, care a spus că programul are nevoie de un larg sprijin politic pentru a fi încununat de succes. Asmussen a fost explicit afirmând că 'nu programul de ajustare a provocat scăderea recentă din PIB', ci lipsa de reforme şi competitivitate cauzată de politici economice şi fiscale greşite ale autorităţilor elene. Grecia nu are acces la pieţe şi se poate baza doar pe sprijinul din partea creditorilor săi oficiali, astfel că nu există decât o singură cale de urmat - refacerea stabilităţii fiscale şi a competitivităţii.

Potrivit lui Asmussen, colectarea impozitelor este una dintre cele mai importante sarcini ale Greciei. Progresele în reforma fiscală au fost mai degrabă dezamăgitoare până acum, a remarcat Asmussen, explicând că lupta împotriva evaziunii fiscale asigură dreptatea socială care îi îngrijorează atât de mult pe parlamentarii europeni. Atât el, cât şi Olli Rehn au remarcat că primul program de salvare a eşuat din cauza slabei aplicări de către partea greacă, care reprezintă, de asemenea, principalul risc pentru al doilea program.

Thomsen a remarcat că a existat o rezistenţă foarte puternică faţă de reforme din partea unor grupuri de interes, astfel că este vital ca autorităţile elene să contracareze aceste interese şi să opereze reformele structurale necesare.

Audierea a arătat mai mult ca un ''interogatoriu încrucişat'', destinat să considere troica vinovată pentru suferinţele poporului grec, relevă publicaţia. Cu toate acestea, cei trei ''inculpaţi',' au fost fermi pe poziţia că Grecia a beneficiat de asistenţă internaţională la o scară remarcabilă pentru a face faţă problemelor sale.

''Ce facem în Grecia, ca asistenţă tehnică, resurse şi durată este mult mai mult decât ceea ce facem în mod normal'', a ţinut să sublinieze Thomsen.