Parlamentarii din Australia s-au unit împotriva recoltării forţate de organe

Membrii Parlamentului australian şi-au unit forţele pentru prima oară pentru a aborda problema globală a recoltării forţate de organe şi a turismului de transplant.

Recoltarea forţată de organe, este o formă de furt de organe, ce presupune îndepărtarea organelor de la o persoană fără obţinerea anterioară a unui consimţământ voluntar, potrivit Doctorilor Împotriva Recoltării Forţate de Organe (DAFOH). Turiştii pentru transplant ce provin dintr-o serie de ţări dezvoltate, precum Germania şi Australia, călătoresc peste graniţe pentru a obţine organe care pot avea ca sursă prizonierii. De cele mai multe ori, aceştia sunt executaţi la comandă în acest scop.

Noul grup de parlamentari, numit Parlamentarii Împotriva Recoltării Forţate de Organe (PAFOH), a avut prima întâlnire oficială în Canberra, pe 16 iulie. Grupul PAFOH are în componenţă până acum peste 10 politicieni, inclusiv parlamentarii din Partidul Liberal, Muncitoresc şi Democratic, cât şi independenţi.

”Nu putem trece cu vederea practica uciderii oamenilor pentru organele lor, sub nicio modalitate, mijloc sau formă”, a declarat senatorul John Madigan.

”Practica recoltării forţate de organe din lume, inclusiv din China, nu ar trebui ignorată sub nicio circumstanţă”, a subliniat Madigan.

Liberalul Craig Kelly a declarat că ridicarea ratei de donaţii voluntare va ajuta la stoparea comerţului ilegal cu organe. ”Dacă am fi capabili să mărim rata donării de organe în Australia şi de asemenea la scara globală, practica barbară de recoltare forţată a organelor s-ar încheia”.

Cererea globală de organe este în creştere, în timp ce oferta internaţională continuă să scadă.

Spania, cu sistemul său de donare a organelor extrem de bine pus la punct, are cel mai mare număr de donaţii voluntare din lume, cu 35 de persoane dintr-un milion fiind donatori voluntari, cel puţin în mod oficial. Sistemul bazat pe consimţământ al Statelor Unite şi al Australiei înregistrează o rată de 21 donatori, respectiv 16 donatori voluntari la milionul de persoane.

Potrivit Ministerului chinez de Sănătate, în China au loc cel puţin 10.000 de transplanturi anual, iar peste 90% dintre organe provin de la prizonieri executaţi. Restul de 10% provin de la donaţiile ”voluntare” şi sunt atribuite numai Societăţii Crucea Roşie a Chinei, care plăteşte sume mari pacienţilor aflaţi pe patul de spital pentru organele lor.

Această situaţie ridică întrebări însemnate privind etica transplantului de organe din China, a declarat prof. dr. Maria Fiatarone Singh de la Universitatea din Sydney, care a susţinut o prezentare aprofundată la întrunirea PAFOH.

Potrivit unei legi chineze din 1984, recoltarea organelor de la prizonierii executaţi este permisă. De la începutul anului 1990, regimul comunist chinez a fost învinuit de recoltarea sistematică organe de la prizonieri.

Ethan Gutmann, jurnalist de investigaţie şi analist recunoscut pe plan internaţional, şi-a prezentat descoperirile în noua sa carte, ”Măcelul”. La conferinţa parlamentarilor, Gutmann a prezentat recoltarea de organe din China. Acesta estimează că până în 2008, cel puţin 65.000 de aderenţi Falun Gong au fost ucişi pentru organe. Mai mult, se crede că ”anumiţi pacienţi plătesc pentru organe sume de până la 2 milioane de dolari”.

În urma întâlnirii PAFOH, Madigan a ţinut un discurs oficial în faţa Senatului.

”Declar oficial că practica recoltării forţate de organe în mai multe ţări, inclusiv în China, n-ar trebui ignorată sub nicio circumstanţă. Eu şi Partidul Muncitoresc Democrat credem că toate lumea ar trebui să aibă libertatea să-şi practice religia fără frică sau favoruri”, a declarat Madigan.

Parlamentarii au salutat cei peste 400 de practicanţii Falun Gong care s-au adunat în Canberra pe 16 iulie pentru a comemora 15 ani de persecuţie împotriva practicii în China. Adepţii Falun Gong susţin că practicanţii din China sunt principala sursă de organe.

Structuri medicale de vârf, precum Asociaţia Mondială Medicală şi Societatea de Transplant, condamnă folosirea prizonierilor drept sursă de organe.

În 2005, ziarul de stat Cotidianul China raporta că numărul transplanturilor din China se ridica la aproximativ 20.000, cu peste 90% dintre aceste organe provenind de la prizonieri executaţi.

Chiar dacă Beijingul vehicula promisiuni că va ”reduce” dependenţa faţă de organele prizonierilor încă din 2007, se pare că regimul şi-a continuat activităţile în acelaşi ritm.

Fostul ministru adjunct al Sănătăţii, Huang Jiefu, a reamintit la Conferinţa de Transplant din Madrid, din 2010, că va continua să folosească fără ”obiecţii” recoltarea de organe de la prizonierii executaţi. Huang, promovat acum în postul de director al Comitetului Naţional de Transplant de Organe, a declarat că toate organele, inclusiv cele ale prizonierilor executaţi, trebuie să treacă mai întâi prin sistem şi prin procesul de alocare computerizată a organelor.

Profesorul Fiatarone Singh a declarat că "procesul" înseamnă pur si simplu că va deveni imposibil să depistezi originea organelor şi nu oferă vreo garanţie de stopare a practicii de recoltare forţată.