„Olimpiada Dacilor” la Cetatea de Baltă
Festivalul Cetăţilor dacice - întrecere ajunsă deja la a 6-a ediţie - a început sâmbătă, 14 iulie şi se va încheia duminică, 15 iulie, la Cetatea de Baltă, locul fiind ales după ce echipa din această localitate a fost declarată anul trecut câştigătoare la proba luptelor dacice, la care au participat “armatele” din Sasciori, Ighiu, Cricău şi Cugir.
Pentru câştigarea dreptului de a găzdui următoarea ediţie a festivalului. echipe de feciori din cele cinci cetăţi dacice se întrec în probe pline de culoare şi umor, denumite „Întrecerile Dacice” - denumirea fiecărei probe este sugestivă: Arcul viteazului, Rapid şi puternic, Suliţaşul cetăţii, Cel mai iute de picior, Braţul de fier, Luptătorul, Îndemânare şi curaj, Să ne unim forţele, Voinicul din cetate, Cărăuşii cetăţii. Ziua de sâmbătă cuprinde concerte, foc de tabără, târg de meşteri populari, proiecţii de film, expoziţii de arheologie, demonstraţii de powerlifting, parada motocicliştilor, în timp ce programul zilei de duminică cuprinde „Întrecerile Dacice”, cascadorii ecvestre, spectacol folcloric. Nu vor lipsi şi alte ritualuri dacice, cum este Rugul lui Zamolxe, jocul ielelor, dar nici luptele cu gladiatori sau scenele ce evocă războaiele daco-romane. Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Alba, în parteneriat cu Primăria Cetatea de Baltă.
Conform site-ului organizatorilor, întrecerile sunt evocate în scrierile din antichitate. Istoricul Dio Chrysostomus aminteşte despre strămoşii dacilor, geţii: “Se întâmplă că am făcut acum o călătorie lungă, drept la Istru şi în ţara geţilor am ajuns la nişte oameni întreprinzători, care nu aveau răgazul să asculte cuvântări ci erau agitaţi şi tulburaţi. Acolo, la ei, puteai să vezi peste tot săbii, platoşe, lănci, toate locurile fiind pline de cai, arme şi oameni înarmaţi, veneam să văd oameni luptând, unii pentru stăpânire şi putere, iar alţii pentru libertate şi pace.”
Apetitul pentru întreceri s-ar fi transmis şi dacilor, căci legendele ne povestesc despre adevărate întreceri bărbăteşti la care luau parte cei mai vrednici reprezentanţi ai cetăţilor dacice din vremea lui Decebal. Timp de mai multe zile, războinici veniţi din toate colţurile regatului îşi măsurau puterile şi îşi dovedeau măiestria în nenumărate competiţii: “Suliţaşul cetăţii”, “Braţul de fier”, “Arcul viteazului”, “Voinicul din cetate”, “Îndemânare şi curaj”, “Luptătorul”, “Rapid şi puternic”, “Cel mai iute de picior”, “Marele dac”. Când întrecerile luau sfârşit, dacii se adunau în jurul focurilor şi petreceau golind vedrele de vin şi înfruptându-se din berbecii rumeniţi la foc mic de-a lungul întregii competiţii. Câştigătorul aducea faimă şi onoare cetăţii sale şi era slăvit ca un adevărat erou. Peste patru anotimpuri, cetatea sa devenea cel mai renumit loc de întâlnire pentru vitejii regatului.
Iar călătorii aflaţi în trecere pe tărâmurile dacilor duceau mai departe povestea despre un popor războinic şi viteaz căruia îi plăcea la fel de mult să petreacă şi să meargă la război.
Acolo, la ei, puteai să vezi peste tot săbii, platoşe, lănci, toate locurile fiind pline de cai, arme şi oameni înarmaţi, veneam să văd oameni luptând, unii pentru stăpânire şi putere, iar alţii pentru libertate şi pace.
*
Tot în aceste zile, Castrul roman Jidova de la intrarea în Câmpulung va fi promovat prin repunerea în scenă a marilor conflicte dintre daci şi romani. Totul se va concretiza prin intermediul Festivalului Naţional “Romanii de la Marginea Imperiului”, organizat de Asociaţia pentru Promovarea Istoriei României în cadrul proiectului “Castrul Jidova – Pecetea civilizaţiei romane în Dacia”. Festivalul va cuprinde un spectacol cu trei episoade inspirat din diferite evenimente aparţinând civilizaţiei romane şi dacice cât şi unele legende mai puţin cunoscute turiştilor, îmbinând datele şi episoadele istorice desfăşurate la Castrul Jidova cu ficţiunea, pentru a recrea atmosfera din timpul Imperiului Roman, în perioada sa de maximă putere şi expansiune (sec. II-III d.Ch.).
