Ofensiva talibanilor complică planurile de retragere ale NATO din Afganistan

Atentatele lansate duminică de talibani în inima capitalei şi în alte oraşe afgane relansează dezbaterea privind condiţiile retragerii trupelor occidentale din Afganistan. În timp ce NATO şi Washingtonul insistă pe creşterea pregătirii forţelor afgane, unii analişti se întreabă dacă acestea vor fi capabile să menţină fragila unitate a ţării. Reuniunea ministerială a Alianţei de miercuri şi joi de la Bruxelles pregăteşte o strategie de ieşire pe care urmează să o ratifice Summitul NATO de la Chicago, din luna mai. Australia, care nu este membră a Alianţei, a anunţat că îşi va repatria efectivele în 2013, cu un an înainte de data prevăzută, relatează miercuri ziarul El Pais.

Potrivit analistului afgan, Jalil Nouri, ceea ce s-a întâmplat duminică dovedeşte că 'eforturile de pace pe care le face preşedintele Hamid Karzai, sprijinit de Occident, cu talibanii nu funcţionează'. În opinia sa, insurgenţii 'nu intenţionează să accepte niciun fel de acord compatibil cu sistemul politic afgan'. Karzai a declarat marţi că aceste atacuri 'prelungesc prezenţa străină' şi nu fac nimic pentru a ajuta Afganistanul. Totuşi, în faţa apropierii datei de plecare a forţelor străine şi pierderii constante a sprijinului său între afgani, preşedintele a insistat să-i califice pe talibani drept 'fraţi' într-o încercare disperată de a menţine canalele deschise.

În martie anul trecut, talibanii au suspendat convorbirile de pace cu SUA şi planul privind deschiderea unui birou în Qatar, după ce Washingtonul a refuzat să elibereze mai mulţi deţinuţi de la Guantanamo. Nouri, membru al Grupului de Studiu pentru Afganistan, spune că 'adevărata problemă este dacă fragilul imperiu ridicat Karzai va rămâne unit, după ce trupele internaţionale vor abandona Afganistanul în 2014, ori se va prăbuşi în urma fracturilor politice deschise de negocierile de pace cu talibanii'. Cu un optimism ce contrastează cu ştirile de pe teren, NATO susţine că atacurile insurgenţilor s-au redus şi că securitatea s-a ameliorat pe măsură ce armata afgană a căpătat noi responsabilităţi.

'Progresele lor sunt impresionante', a declarat un purtător de cuvânt al NATO, după ultima acţiune a talibanilor - care timp de 18 ore au asediat Parlamentul, mai multe ambasade occidentale şi sediul ISAF din Kabul - soldată cu moartea a 35 de insurgenţi, 11 soldaţi afgani şi 4 civili. Totuşi, laudele responsabililor militari occidentali nu ascund îngrijorarea faţă de avansul insurgenţilor. Motiv pentru care SUA lucrează la 'un acord de colaborare strategică' cu Afganistanul care include planuri pentru a continua pregătirea şi finanţarea poliţiei şi armatei afgane după retragerea forţelor internaţionale (aproximativ 130.000 de militari din care 90.000 sunt americani).

În discursul său, Karzai a insistat asupra necesităţii ca acordul să specifice câţi bani vor aloca SUA Afganistanului. Surse americane au estimat costul la 4,1 miliarde de dolari pe an. Preşedintele afgan vrea un angajament scris pentru cel puţin jumătate din această sumă. Cuvintele sale sugerează că se teme ca SUA să nu-şi respecte promisiunile după ce nu va mai avea soldaţi pe teren. De fapt, atât SUA cât şi Washingtonul, şi-au redus la jumătate ajutorul pentru dezvoltarea Afganistanului. Pe de altă parte, retragerea Canadei şi Norvegiei în 2011 din Afganistan, a dus la devansarea plecării, în 2013, a Franţei, Germaniei şi a Marii Britanii.

Cea mai recentă decizie de repliere este cea a Australiei care are trupele desfăşurate în Uruzgan, a cărui trecere sub control afgan va fi anunţată de Karzai la summitul din Chicago. Tot atunci se va stabili şi cum se va repartiza finanţarea trupelor afgane. SUA, care până acum au asigurat practic totalitatea bugetului, vor continua să suporte o parte din cheltuieli, dar, potrivit unor surse diplomatice de la Bruxelles, au început deja să ceară contribuţii restului ţărilor aliate. Spaniei, care are un contingent de o mie de soldaţi în vestul Afganistanului, i-ar reveni o contribuţie de 30 de milioane de dolari.