Talibanii, stăpâni în Afganistan

Cel mai mare atac comis de islamişti în Afganistan, de la invazia americană, nu face decât să confirme faptul că ei domină ţara. La peste zece ani de la invazia Afganistanului, Statele Unite nu au reuşit să domine situaţia. În contextul în care se pregătesc să părăsească ţara în 2014, forţele armate ale NATO au suferit duminică un eşec răsunător, scrie săptămânalul Le Point în ediţia de marţi.

Centrul Kabulului a fost ţinta a trei atacuri sinucigaşe simultane, cele mai grave din 2001, care au vizat Parlamentul, un vice-preşedinte, forţa internaţională a NATO (ISAF) şi ambasade occidentale. În acelaşi moment, alte trei atacuri au fost îndreptate împotriva simbolurilor statului în trei oraşe afgane. În total, forţele afgane au plătit un tribut greu, unsprezece victime.

După 17 ore de lupte înverşunate, ele au reuşit să-i anihileze pe cei 36 de atacatori, cu ajutorul elicopterelor americane. Dar, preşedintele afgan Hamid Karzai a subliniat luni 'eşecul' serviciilor secrete şi în special al NATO, care nu au reuşit să prevină atacurile. 'Talibanii dovedesc că sunt capabili să atace oriunde vor', afirmă Karim Pakzad, specialist în Afganistan, Iran şi Irak, cercetător asociat la Institutul de Relaţii Internaţionale şi Strategice (IRIS). Cercetătorul adaugă că, 'datorită multiplelor baraje militare, Kabulul este unul din cele mai protejate oraşe din lume'.

Talibanii, al căror număr este estimat la 25.000, au fost relativ calmi în ultimele luni, mai ales din cauza iernii grele. Această acalmie de faţadă l-a făcut pe generalul american John Allen, comandantul şef al NATO din Afganistan, să afirme, la 20 martie, că 'a slăbit serios capacitatea talibanilor de a lansa o ofensivă majoră de primăvară'. Conştiente de prejudiciul la nivel de imagine, Statele Unite au lăsat să se înţeleagă că ar putea lansa în următoarele săptămâni o ofensivă masivă, fără îndoială ultima înainte de retragerea, la sfârşitul lui 2014, a celor 100.000 de soldaţi, din care 33.000 urmează deja să părăsească ţara în septembrie. Potrivit Associated Press, accentul va fi pus pe principalele căi de acces, drumuri şi autostrăzi care fac legătura între Kabul, sudul deşertului şi zona de munte din est.

'Astfel de declaraţii au fost făcute din 2007', precizează Karim Pakzad. 'Adevărul este că talibanii pot să pătrundă cu uşurinţă în interiorul Kabulului. Ei s-au infiltrat în forţele de ordine şi chiar în administraţia afgană', potrivit acestuia. Cancelariile occidentale nu se îndoiesc de o înfrângere. Deci, singura soluţie pentru a ieşi onorabil din această situaţie este negocierea cu islamiştii. Emisari talibani s-au întâlnit la 29 ianuarie cu responsabili americani, scopul oficial fiind acela de a purta 'discuţii prealabile negocierilor de pace'.

Dar dialogul a fost întrerupt după ce Congresul american a refuzat să cedeze în faţa principalei revendicări a talibanilor, şi anume eliberarea şefilor lor deţinuţi în baza de la Guantánamo. Totuşi, conştient de amploarea mizei, Barack Obama nu se mai opune. 'Atacurile coordonate de duminică le-au permis talibanilor să obţină o victorie politică', consideră Karim Pakzad. 'Prin demonstraţia lor de forţă, ei doresc să arate că ei sunt adevăraţii actori din Kabul, nu regimul afgan, şi astfel să negocieze mai bine cu americanii'. Sunt aceşti talibani nişte politicieni fini?, se întreabă ziarul. Deja, în februarie, islamiştii au profitat de valul de nemulţumiri care a cuprins populaţia afgană după arderea unor exemplare din Coran în cea mai mare bază americană din ţară.

Talibanii nu au ezitat atunci să îndemne poporul 'să-i captureze, să-i bată şi să-i ucidă pe soldaţii străini din Afganistan'. Luni, Pentagonul a atribuit seria de atentate reţelei Haqqani, aripa radicală a talibanilor. Ironia sorţii face ca această organizaţie, apropiată de Al-Qaeda, să-şi ia numele de la Jalaluddin Haqqani, fost erou al războiului anti-sovietic din anii 1980 din Afganistan, sprijinit de SUA şi de Arabia Saudită.