Obrejenia
Printre sărbătorile populare ale românilor se numără şi Obrejenia, căreia i se mai spune şi Preobrajen, Priobrajeni, Pobrejeni, Probajele, Pobrejenie şi Schimbarea la Faţă. Se ţine, în fiecare an, la 6 august. În calendarul dacic, această sărbătoare se numea PERI PHETES (cf. latin. purus “pur”; rom. faţă; viţă) şi avea mai multe sensuri, între care: “Schimbarea la Faţă”, “Cinstirea Fruntaşilor”, “Plecarea la Vie”, “Îngrijirea Podgoriilor”. Era momentul evaluării recoltelor de grâne, şi, cu acest prilej, erau omagiaţi cei mai harnici culegători, în cinstea cărora se organizau ceremonii speciale. De la această dată, gospodarii se preocupau mai intens de muncile la viţa de vie, a cărei coacere începea, îndeosebi la soiurile mai timpurii.
Şi astăzi ziua se ţine pentru roadele viilor. Românii spun că de la 6 august încep să se răcească apele, nemaifiindu-i îngăduit nimănui să se scalde. Cel ce va intra în apă în această zi riscă să se schimbe la faţă. Încep să se îngălbenească frunzele codrilor, şi pleacă berzele, purtând rândunelele pe spate. Ziua se ţine în credinţa că păsările călătoare, printre care berzele, gâştele şi raţele sălbatice, vor trece cu bine toate mările, spre ţările calde. Şerpii, şopârlele şi toate gâzele intră în pământ, unde vor sta până primăvara. Care jiganie nu va fi intrat în pamânt de Obrejenie poate fi ucisă, mai ales şerpii. Dacă un flăcău va vedea un şarpe şi nu-l va omorî, acel şarpe se va preface în balaur; dacă şarpele va fi văzut de o femeie şi nu va fi ucis, el va muri până la anul.
Pe cine doare capul în această zi acela va avea dureri un an de zile. După unii, Probajele sunt nişte zâne care fac dreptate pe pământ. Dacă un om face un rău, Probajele îl probozesc, şi, dacă acesta nu se pocăieşte, se îmbolnăveşte rău sau chiar moare. În această zi, oamenii se abţin de la certuri, căci altminteri tot anul se vor sfădi cu alţii. Unele gospodine nu mănâncă mere şi pere până la Obrejenie; de acum încolo pot mânca, deoarece şi Cerul e deschis. Din această zi este îngăduită mâncarea poamelor şi a strugurilor. Cine mănâncă struguri înainte de Pobrejenie îşi afuriseşte maţele. Boabele de struguri desprinse de pe ciorchini şi sfinţite formează “coliva de struguri”. Gustatul primei boabe de strugure se face după un ritual, în care se spune cu voce tare: “Boabă nouă în gură veche!”
În această zi se culeg şi coarne, care sunt bune pentru femei, la naştere. Femeile din familia care ţine Preobrajenul vor naşte uşor. Cine are dureri la ochi se uită după berze, ca durerile să plece odată cu păsările. De Shimbarea la Faţă, toate florile şi buruienile dau înapoi şi se ofilesc. Cine nu ţine această zi se usucă şi se îngălbeneşte precum florile. La Obrejenie nu se lucrează, din pricină că atunci când au răni, oamenii se umflă şi apoi mor. E primejdie de ceas rău. Toţi copiii trebuie să fie ascultători şi cuminţi, ca să nu fie proboziţi, căci altfel vor fi proboziţi, adică ocărâţi, tot anul. La Probrejeni, fetele nu trebuie să se spele, pentru că altminteri nu le-ar mai creşte părul, cum nici iarba nu mai creşte din această zi.
Sărbătoarea se ţine şi împotriva trăsnetului şi a incendiilor. E rea de ploşniţe, şi nu se spală nimic în casă. Femeile se duc în pădure şi culeg alune pentru friguri. Se culeg plante de leac, precum avrămeasa, leuşteanul, muşeţelul ş.a. În ziua aceasta, se iau o crenguţă cu şapte prune, câteva alune şi se ţin la un loc ferit, ca să nu fie stricate de ceva, căci sunt bune împotriva frigurilor şi a altor boli în cursul anului. Tot în această zi, se descântă de urât, zicându-se să se despartă răul de cel descântat şi să plece cum pleacă păsările călătoare.
