Obiectivele de dezvoltare ale lui Hu Jintao puse sub semnul întrebării

Liderul chinez Hu Jintao la sesiunea finală a Congresului Naţional al Poporului, 14 martie, 2012
Liderul chinez Hu Jintao la sesiunea finală a Congresului Naţional al Poporului, 14 martie, 2012 (Lintao Zhang / Getty Images)

Fostul şef al Partidului Comunist Chinez (PCC), Hu Jintao, a stabilit obiective ambiţioase pentru creşterea economiei Chinei. Experţii independenţi afirmă că obiectivele sale sunt de neatins.

Vocea regimului chinez, Xinhua, a informat în 12 noiembrie, că în raportul de la cel de-al XVIII-lea Congres al Partidului, Hu Jintao a cerut Chinei ca PIB-ul din anul 2020 să fie dublu faţă de cel din 2010.

Un articol din Global Times, un ziar afiliat Cotidianului Poporului al PCC, a raportat că „cercetătorii chinezi sunt optimişti şi cred că dacă PIB-ul ar putea creşte cu 7,1% în următorii 10 ani, calculaţi cu începere din 2010, obiectivele ar putea fi atinse”.

„Nu vreau să vorbesc despre fezabilitatea [obiectivelor de dezvoltare ale lui Hu Jintao], pentru că este doar propagandă”, a declarat economistul Chen Xiaonong pentru The Epoch Times.

Consilier pe vremea când se afla în China, al fostului secretar general al Partidului Zhao Ziyang, care a fost demis după ce a avut o atitudine pro-studenţi în timpul mişcării studenţeşti din 1989 din Piaţa Tiananmen, Chen trăieşte acum în Statele Unite ale Americii. El afirmă că raportul economic la cel de-al XVIII-lea Congres al Partidul arată că nu există „nicio îmbunătăţire în ultimii 10 ani”.

„Are vreun sens utilizarea PIB-ului drept unitate de măsură? Când folosiţi PIB-ul ca o expresie a dezvoltării, există anumite premise: sănătatea, mediul şi justiţia din societate ar trebui să fie garantate. Este o prostie să vorbim despre „dublarea PIB-ul”, atunci când aceste condiţii nu sunt luate în considerare în statisticile PIB-ului”.

Chen a explicat în continuare că utilizarea PIB-ului nu este o modalitate bună de a evalua calitatea vieţii. A citat ca exemplu modul în care întreprinderile chineze generează o producţie mare, cu costul poluării mediului. Cetăţenii chinezi vor trebui să trăiască generaţie după generaţie pe acest pământ poluat şi îşi dau viaţa în schimbul cotelor curente ale PIB-ului, a declarat Chen.

În plus, în societatea chineză, distribuţia veniturilor nu este corectă, şi apoi mai există şi un decalaj serios între bogaţi şi săraci. Datorită inegalităţii veniturilor, cetăţenii obişnuiţi nu îşi pot asigura mijloacele de trai.

„Nu are nimic de a face cu forma de guvernare. Democraţia nu este necesară ca şi soluţie. Este doar faptul că regimul chinez nu vrea cu adevărat să rezolve aceste probleme ”, a precizat Chen.

„Pur si simplu imposibil”

Dr. Frank Tian Xie este profesor asistent la Facultatea de Administrare a Afacerilor din cadrul Universităţii Aiken din Carolina de Sud şi expert în problemele Chinei. „Este pur şi simplu imposibil ... pentru orice naţiune să aibă o creştere continuă între 7 şi 8%. Această rată de creştere nu ar putea dura pentru totdeauna, indiferent de naţiune”.

Xie explică faptul că rata de creştere va încetini în mod natural în timp. Majoritatea ţărilor experimentează o perioadă de creştere economică rapidă atunci când tranzitează de la statutul de ţară săracă la cel de ţară mai dezvoltată.

Creşterea economică va încetini cu siguranţă după ce ţara va atinge un anumit standard de dezvoltare economică şi va încetini şi mai mult atunci când aceasta devine o ţară pe deplin dezvoltată, a remarcat Xie. Economia chineză este acum a doua economie din lume ca mărime. Având în vedere gradul relativ de dezvoltare, este cert faptul că ritmul de creştere va încetini, potrivit lui Xie.

În plus, Xie a afirmat că cele 10 procente de creştere ale PIB-ului atribuite Chinei sunt de fapt create de inflaţie şi sunt rezultatul unei economii umflate ca un balon. Atunci când nu se ţine cont de inflaţie şi de interpretarea greşită a indicilor economici, creşterea economică chineză reală este de doar cinci, până la şase procente. Iar acum, economia scârţâie spre o oprire completă, a punctat Xie.

Economia Chinei este condusă de export. Dacă doreşte să-şi dubleze dimensiunile, cel puţin 30-40% din creştere trebuie să fie generată de exporturi, conform afirmaţiilor lui Xie. În cazul în care alte ţări nu mai consumă produse chinezeşti, va fi imposibil pentru China să-şi menţină creşterea.

Există, de asemenea, factori interni care fac improbabilă creşterea durabilă de 7% din PIB. Bula imobiliară va exploda, afirmă Xie, iar resursele miniere sunt pe terminate.

În plus, China nu are cotele demografice de partea sa, şi trebuie să susţină o populaţie care înaintează în vârstă. O creştere a costurilor forţei de muncă şi a materiilor prime va diminua avantajul Chinei în economia de export. Acesta este un alt motiv pentru care creşterea economică din China va trebui să încetinească.

Potrivit lui Xie, există un factor chiar mai important ce restricţionează economia Chinei: Sistemul politic aflat sub conducerea Partidului Comunist. Acesta afirmă că dictaturile trebuie să folosească dezvoltarea economică ca scuză a legitimităţii autorităţii lor.

Drept consecinţă, practica de a folosi cifrele PIB-ului pentru a evalua performanţa va continua. PIB-ul va continua să crească doar de dragul de a creşte. Politicile oficialilor regimului şi deformitatea economiei chineze vor împiedica dezvoltarea durabilă.

„Nu cred că Hu Jintao trebuie să-şi facă griji că obiectivele sale nu pot fi atinse”, a declarat Xie. „Nu doar pentru că el se va retrage, dar şi pentru că este puţin probabil că regimul va rezista până în 2020”.

Apăsaţi aici pentru a citi articolul original.