Obezitatea: explicaţie convenţională şi factori de risc nebănuiţi

Două treimi din adulţii din SUA sunt supraponderali sau obezi, ceea ce face ca oamenii normali ca dimensiune să fie o minoritate. Americanii şi-au mărit atât de mult dimensiunile, încât agenţiile de stat care reglementează siguranţa se tem că locurile şi centurile din avion nu îi vor mai putea ţine pe bărbaţi - care cântăresc în medie 88 de kg - şi pe femei - care cântăresc în medie 75 de kg - în caz de accidente.

Jurnalul medical britanic The Lancet a raportat recent că obezitatea în creştere din Marea Britanie va produce până în 2030 încă o jumătate de milion de cazuri de boli de inimă, 700.000 de cazuri de diabet zaharat şi 130.000 de cazuri de cancer. Supraponderalii şi obezii sunt cu 80 la sută mai predispuşi la dezvoltarea demenţei, scrie Kerry Trueman pe AlterNet.

Obezitatea are şi alte efecte negative. Obezii au mai puţine şanse de a fi angajaţi, câştigă mai puţin decât persoanele cu greutate normală şi "au mai multe zile de absenţă de la locul de muncă, o productivitate mai mică şi un acces mai mare la beneficiile de invaliditate", scrie grupul de politici cu sediul la Paris, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Obezitatea creşte Medicare, Medicaid şi costurile asigurării private şi afectează securitatea naţională, scrie David Gratzera pe KevinMD.com: "Mii de recruţi nu îşi pot satisface serviciul militar deoarece nu au condiţie fizică şi au o sănătate precară per ansamblu". Boala scurtează "durata de viaţă a milioane de americani care merită o viaţă mai bună", scrie el.

Cu toate acestea, mâncatul prea mult şi lipsa exerciţiilor fizice, considerate rădăcina obezităţii, nu sunt singurii vinovaţi. Iată alţi câţiva factori care sunt adesea trecuţi cu vederea.

Depresia
Depresia clasică este caracterizată printr-o scădere a poftei de mâncare, pierdere în greutate şi descurajare generală. Dar în 1994, a debutat "depresia atipică" - un subtip de depresie caracterizat printr-o creştere a apetitului şi creştere în greutate (precum şi hipersensibilitate în cazuri de respingere din partea celorlalţi).

Din păcate, ambele tipuri de depresie sunt adesea tratate cu antidepresive populare, cum ar fi Prozac, Zoloft, Lexapro şi Paxil, precum şi antipsihotice, cum ar fi Seroquel, Zyprexa şi Risperdal, toate putând duce la o creştere în greutate.

Pentru a împiedica ca orice creştere în greutate să afecteze vânzarea produselor farmaceutice, WebMD spune pacienţilor că menţinerea greutăţii este responsabilitatea lor, deoarece doar "o alimentaţie sănătoasă şi exerciţiile fizice ajută la controlul creşterii în greutate".

Dar de asemenea sfătuieşte, de asemenea. că dacă creşterea în greutate din cauza pastilelor este "atât de puternică încât pur si simplu nu poate fi compensată prin gestionarea caloriilor sau chiar exerciţii fizice", medicamentele psihoactive "care ajută la depăşirea depresiei trebuie considerate mult mai importante". Ne-am putea întreba pentru cine sunt mai importante?

Îndulcitorii artificiali

Îndulcitorii artificiali găsiţi în băuturile răcoritoare, multe alimente dietetice şi un număr uluitor de cereale pentru copii, pot face mai mult rău decât bine.

În timp ce sunt comercializate şi percepute ca elemente ce ajută oamenii să evite caloriile, îndulcitorii artificiali pot avea două efecte adverse insidioase: Pentru că sunt dulci, ele încurajează pofta şi dependenţa de zahăr, la fel cum alimentele sărate trezesc în oameni pofta de sare, susţine un studiu publicat în Yale Journal of Biology and Medicine.

Şi pentru că senzaţia de dulce "este decuplată de un conţinut caloric", ei nu reuşesc să satisfacă sistemul de recompensare şi alimentează de fapt "un comportament în care persoana consumă mai multă mâncare", au scris cercetătorii. Este ca şi cum i-ai da unui câine înfometat un os de cauciuc. Un îndulcitor artificial, Splenda, are similitudini moleculare cu un pesticid ce afectează sistemul endocrin, au afirmat susţinătorii siguranţei alimentare.

Antibioticele

Potrivit microbiologului Martin Blaser, un copil obişnuit din ţările dezvoltate a luat de 10-20 de ori antibiotice până la vârsta de 18 ani."

Blaser a publicat anul trecut câteva sugestii deranjante în revista Nature: Prin uciderea bacteriilor "bune", care au roluri importante în organism, "excesul de antibiotice ar putea alimenta creşterea dramatică a unor boli, cum ar fi obezitatea, diabet zaharat de tip 1, bolile inflamatorii intestinale, alergiile şi astmul bronşic", a raportat el.

Da, obezitate. Şoarecii care au primit doze mici de antibiotice, care imită utilizarea lor în ferme, şi doze mari de antibiotice, care imită tratamentul infecţiei la copii, au prezentat "modificări preliminare ale ţesutului adipos din organism şi a compoziţiei ţesuturilor", a spus Blaser.

Şoarecii au dezvoltat o creştere a grăsimilor cu 40 la sută; ei au dezvoltat o creştere a grăsimilor cu 300 la sută atunci când li s-a administrat concomitent o dietă prea bogată în grăsimi, a extrapolat Alice Wessendorf din studiul făcut.

Cercetătorii danezi au descoperit paralele ciudate la om. Bebeluşii cărora li s-au administrat antibiotice în termen de şase luni de la naştere, aveau şanse mai mari să devină supraponderali până la vârsta de 7 ani.

Perturbatori endocrini

Antibioticele nu sunt singurele substanţe utilizate pe scară largă ce pot fi asociate cu o serie de probleme umane. Substanţele chimice numite perturbatori ai sistemului endocrin sunt legate de cancerul la sân, infertilitate, număr scăzut de spermatozoizi, deformări genitale, pubertate precoce şi diabet zaharat la oameni şi de mutaţii alarmante la speciile sălbatice.

Perturbatori ai sistemului endocrin se găsesc în orice, de la produsele alimentare conservate şi pungi de popcorn pentru microunde până la cosmetice şi soluţii de curăţare a covoarelor.

Puţini îşi dau seama, totuşi, că perturbatori endocrini similari se găsesc şi în substanţele ignifuge, cum ar fi ftalaţi şi PBDE, bonurile oferite la magazine, detergenţii antibacterieni de vase şi pasta de dinţi, cum ar fi triclosanul găsit în Colgate Total.

Perturbatorii sistemului endocrin pot fi şi ei legaţi de obezitate. Femeile însărcinate ce aveau un nivel ridicat de PFOA - care este un perturbator, aveau de trei ori mai multe şanse să aibă fete, care ar fi fost ulterior supraponderale, a raportat Nicholas Kristof de la New York Times, în luna mai.

Martha Rosenberg este un reporter şi autoare pe subiecte legate de sănătate, care locuieşte în Chicago.