Obama şi Netanyahu: o ciocnire de trenuri

O vorbă zice că atunci când îi spui cuiva că îl iubeşti, dragostea s-a cam dus... Ceea ce pare să fie valabil pentru preşedintele israelian, Shimon Peres, care nu mai conteneşte cu dovezile de afecţiune la adresa preşedintelui Obama, 'marele prieten' al Israelului. Aceste efuziuni ale părintelui nuclear al Israelului sunt însă pentru a-l linişti pe locatarul Casei Albe, supus unor presiuni fără precedent în chestiunea iraniană, atât din partea israelienilor din afară cât şi a evreilor americani de acasă, notează luni ziarul Las Provincias. Mai ales când Shimon Peres spune că Israelul 'va învinge' dacă este obligat să înfrunte Iranul în discursul pronunţat duminică la Washington în faţa lobby-ului proisraelian AIPAC şi în ajunul întrevederii, de luni la Casa Albă, dintre preşedintele Obama şi premierul israelian Bejamin Netanyahu.

Faptele sunt cunoscute dar necesită o trecere în revistă: Washingtonul consideră inacceptabil ca Iranul să se doteze cu arma nucleară şi Israelul la fel. Diferenţa stă în faptul că în Israel există un curent foarte puternic favorabil bombardării instalaţiilor nucleare iraniene, într-o afişare a puterii de descurajare în timp ce Washingtonul se opune cu argumente tehnice (programul nuclear nu va fi oprit), publice (lumea arabă şi islamică îl vor renega) şi practice (ar stimula cursa atomică şi multe capitale, nu doar Moscova şi Beijingul, dar şi ţări membre ale NATO, vor primi critici de ordin moral şi politic).

Mai este ceva în plus: SUA sunt în an electoral, iar Obama a dat dovadă de oarecare independenţă faţă de Israel, în chestiunea palestiniană (spunând că soluţia negociată trebuie să se bazeze pe frontierele din 1967), a susţinut deplin primăverile arabe şi nu vede un motiv suficient, nici de principiu nici militar şi nici tehnic, pentru a aproba un atac, între altele, pentru că programul de sancţiuni financiare, economice, juridice şi politice împotriva Iranului funcţionează şi pentru că opinia generală a serviciilor sale secrete este că Iranul doar se apropie de producerea armelor nucleare.

Nu trebuie neglijat nici factorul electoral. Contrar părerii generale evreii americani nu şi-au schimbat opinia în aceşti patru ani faţă de Obama, iar sondajele arată că tendinţa majoritară pro-democrată tradiţională în comunitatea evreiască se va menţine, ca şi în 2008, la peste 70 la sută. Concluzia este evidentă: americanii evrei, mulţi dintre care au paşaport israelian, cred că cel mai bun mod de a proteja Israelul este de a evita greşeli majore, precum atacarea Iranului fără acoperire legală.

Ofensiva proisraeliană a atins un oarecare paroxism în ultimele săptămâni, în paralel cu desfăşurarea campaniei electorale în SUA şi pe măsură ce se apropia reuniunea anuală a AIPAC, faţă de care orice preşedinte american trebuie să arăte atenţie şi respect. În ajunul întâlnirii Obama-Netanyahu şi într-un climat de tensiune greu de disimulat, observatorii par siguri că cele două personalităţi puternice sunt în faţa unei ciocniri de trenuri, care s-ar putea produce dacă Obama se va simţi pus în dificultate de excesele interlocutorului său. Mai ales în urma declaraţiilor de duminică ale ministrului israelian de externe, Avigdor Lieberman, că Israelul va lua în mod independent decizii pe marginea dosarului iranian.

Obama va face luni ceea ce este nevoie pentru a menţine imaginea sa de garant solid al securităţii Israelului, asigurându-şi în trecere votul proisraelian, dar va refuza să se lase târât într-o operaţiune militară pe care trimişii lui în Israel au criticat-o tranşant: generalul Dempsey, şeful Înaltului stat major, Thomas Donilon, şeful Consiliului Naţional de Securitate sau James Clapper, şeful Inteligenţei Naţionale, pentru a cita doar câţiva... Gradul de influenţa şi de presiune israeliană asupra guvernului american pare să se fi schimbat de la venirea la Casa Albă a lui Obama, care opune o rezistenţă mai mare, decât predecesorii săi, în faţa Israelului în chestiuni capitale.