O solicitare formulată de Ambasada Bulgariei la Washington generează o dezbatere mai largă despre rolul ţării în Holocaust

O cerere formulată de Ambasada Bulgariei la Washington de a numi o intersecţie din oraş după numele lui Dimităr Peşev - un politician bulgar creditat cu salvarea de la deportare a populaţiei evreieşti din Bulgaria în timpul celui de-al Doilea Război Mondial - a ajuns să facă parte dintr-o dezbatere mai largă despre recunoaşterea, de către Bulgaria, a rolului jucat de liderii săi în timpul Holocaustului, relatează Associated Press.

Problema a apărut în luna decembrie a anului trecut, atunci când Ambasada bulgară şi-a exprimat sprijinul pentru cerere, într-o scrisoare care punea într-o lumină favorabilă felul în care ţara tratase evreii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Scrisoarea fusese parţial elaborată de către un agent imobiliar, interesat de istoria Bulgariei, îi fusese pus antetul Ambasadei şi fusese semnată de către ambasador. Cu toate acestea, Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, invitat de către consiliul municipal din Washington să verifice exactitatea celor spuse în scrisoare, a declarat că solicitarea - alături de o declaraţie recentă a Parlamentului de la Sofia - trec superficial peste o istorie mai complexă.

În calitate de vicepreşedinte al Parlamentului, Peşev a făcut public un ordin de deportare secret care ar fi trimis zeci de mii de evrei de origine bulgară în lagărele de exterminare germane din Polonia. Politicianul a lăsat să circule o petiţie de protest în rândul colegilor parlamentari, în 1943, iar preoţii, studenţii şi alţi cetăţeni şi-au unit forţele pentru a sprijini populaţia evreiască. Ca urmare, deportările au fost suspendate, iar regele Boris al III-lea a trimis evreii în lagărele de muncă din ţară, refuzând să-i predea naziştilor, pe motiv că are nevoie de ei ca muncitori în construcţii.

Povestea de salvare a evreilor bulgari i-a adus laude Bulgariei, considerată drept una dintre rarele ţări europene care s-au opus cererilor naziste, iar Peşev a fost recunoscut de către Yad Vashem, Memorialul Victimelor Holocaustului din Israel, ca unul din 'drepţii între popoare'.

Pe de altă parte, muzeul susţine că deşi nu doreşte să pună la îndoială recunoaşterea lui Peshev sau semnificaţia sa istorică, orice activitate de onorare a acestuia trebuie plasată într-un context mai larg. Muzeul s-a opus, în special, caracterizării Bulgariei din scrisoare, drept 'ţară ocupată de nazişti' şi la afirmaţia că niciun evreu bulgar nu a fost deportat în lagărele de exterminare. Muzeul şi alţi istorici susţin că scrisoarea ascunde faptul că Bulgaria a fost un aliat al Germaniei naziste şi că un număr de 11.343 de evrei au fost deportaţi din Macedonia şi nordul Greciei - teritorii aflate atunci sub control bulgar.

'Încercările crude şi ocolite de a denatura istoria evreilor din Bulgaria sunt jignitoare la adresa victimelor Holocaustului şi dăunătoare imaginii Bulgariei, care, până de curând, fusese percepută drept o ţară care a abordat corect umbrele întunecate ale trecutului său', menţiona Radu Ioanid, directorul Diviziei de Programe Arhivistice Internaţionale din cadrul Muzeului Memorial al Holocaustului, Washington, D.C., în scrisori adresate preşedintei Adunării Naţionale din Bulgaria şi ambasadoarei Bulgariei la Washington, Elena Poptodorova.

De cealaltă parte, Poptodorova susţine că s-a simţit insultată de răspunsul 'foarte nepoliticos' al muzeului la solicitarea pe care aceasta a semnat-o, menţionând totodată că ea a fost doar de acord să susţină o cerere care i-a fost prezentată. Într-un interviu acordat la sediul ambasadei, Poptodorova a declarat că se simte extrem de mişcată de ceea ce s-a întâmplat la Holocaust şi şi-a şters lacrimile apărute în timp ce vorbea de copii evrei împinşi în vagoane de marfă către o moarte sigură.

Pe de altă parte, tonul scrisorii muzeului către ambasadă a fost declanşat de comemorarea, în luna martie a acestui an, a 70 de ani de la protestele care au oprit în cele din urmă deportările, eveniment în cadrul căruia Parlamentul şi-a exprimat regretul, dar nu şi responsabilitatea, pentru faptul - recunoscut pentru pentru prima dată - că peste 11.000 de evrei din zonele aflate sub controlul bulgar au fost deportaţi în lagărele de exterminare naziste. De asemenea, Parlamentul bulgar a declarat ca guvernul de atunci nu a putut opri deportările, o declaraţie departe de acceptarea deplină a responsabilităţii sperată de muzeul din Washington şi de alte organizaţii.

Asemenea Bulgariei, şi alte ţări s-au luptat în ultimul deceniu cu istoriile lor privind Holocaustul. După ani de negare, guvernul român a recunoscut în 2004 că autorităţile sale pro-naziste au fost responsabile pentru moartea a sute de mii de evrei şi ţigani în Al Doilea Război Mondial, iar premierul Norvegiei şi-a cerut scuze similare anul trecut.

Consiliul municipal din Washington intenţionează să ia în considerare solicitarea pentru o 'Dimităr Peşev Plaza' - situată chiar în faţa ambasadei - într-o audiere care va avea loc la 28 mai.