România şi Bulgaria doresc să fie pe deplin acceptate în UE

Adresându-se unui public format din demnitari la Luxemburg în 2005, premierul de atunci al Bulgariei, Simeon Saxa-Coburg, a lăudat calităţile de a fi membru al Uniunii Europene, declarând că ţara sa este pregătită să-şi ocupe locul care i se cuvine în mijlocul bătrânului continent, scrie Reuters miercuri într-un amplu comentariu.

'Bulgaria se întoarce politic la familia naţiunilor europene căreia i-a aparţinut întotdeauna', a declarat atunci Simeon Saxa-Coburg, când Bulgaria şi România au semnat documentele ce au adus cele două ţări în Uniunea Europeană doi ani mai târziu, în 2007.

Retorica a fost însufleţită, potrivită cu această ocazie şi sinceră, amintind de influenţa sovietică, proaspătă în minţile majorităţii bulgarilor.

Însă la opt ani de la acea zi de primăvară optimistă din Luxemburg, în condiţiile în care Bulgaria se pregăteşte pentru alegerile parlamentare din 12 mai, diferenţa dintre aspiraţiile de atunci de a deveni membru al UE şi realitatea de zi cu zi se adânceşte tot mai mult.

Mai degrabă decât sentimentul de a se afla în centrul Europei, Bulgaria şi România se află în centrul dezbaterilor, cu întrebări frecvente ridicate de partenerii lor europeni cu privire la angajamentul celor două ţări faţă de statul de drept şi dorinţa de a lupta împotriva corupţiei, crimei organizate şi imigraţiei ilegale.

Calitatea de membru al UE nu a oferit însă un bilet cu sens unic către stabilitate democratică, creştere economică şi o mai mare oportunitate pentru toţi. Oficiali din alte state membre pun de multe ori sub semnul întrebării decizia de a permite Bulgariei şi României să adere la UE.

'Uniunea Europeană a fost văzută ca un fel de curcubeu de aur la orizont', a afirmat Amanda Paul, expert pe probleme europene în cadrul think-tank-ului European Policy Centre, referindu-se la imaginea pe care mulţi români şi bulgari au avut-o înainte de aderare.

'În ansamblu, cred că atât românii cât şi bulgarii au beneficiat de aderarea la UE, însă mai au încă probleme grave privind democraţia', a afirmat ea, explicând că, dacă cetăţenii doresc să înţeleagă diferenţa dintre aşteptări şi realitate, ei ar trebui în primul rând să caute acest lucru în ţara lor, şi nu la Bruxelles.

'Ei ar trebui să fie mai dezamăgiţi de liderii şi politicile lor, mai degrabă decât de instituţiile UE şi de ceea ce Uniunea Europeană a reuşit să facă pentru ei', a adăugat Amanda Paul.

Fie că trăiesc în ţările lor din sud-estul Europei sau lucrează la Bruxelles, românii şi bulgarii au din ce în ce mai mult un sentiment de izolare, notează sursa citată.

În timp ce veniturile pe cap de locuitor au crescut constant odată cu aderarea la UE - cu aproximativ 30% în perioada 2006-2011 în ambele ţări, conform datelor FMI - şi oportunităţile de a se muta şi lucra în Europa au crescut, nu există încă un sentiment de integrare deplină în uniunea statelor europene.

România şi Bulgaria rămân în continuare în afara Schengen, iar planurile de a adera la moneda euro sunt în aşteptare pentru viitorul imediat.

Atunci când situaţia din ambele ţări apare în dezbaterile UE, discuţiile se referă de cele mai multe ori la faptul dacă Bucureştiul şi Sofia îşi ating obiectivele pentru consolidarea sistemelor lor juridice sau depun suficiente eforturi pentru a combate contrabanda şi pentru a limita afluxul de imigranţi din estul continentului.

'Noi suntem cetăţeni de categoria a doua ai Uniunii şi suntem lăsaţi în afara deciziilor majore luate la Bruxelles', a afirmat Ion Miciu, un inginer de 64 de ani din Bucureşti.

La summiturile UE, liderii din România şi Bulgaria au aceeaşi şansă ca oricare alt şef de stat sau de guvern să-şi spună punctul de vedere şi adesea o şi fac. Însă când este vorba despre luarea deciziilor, mai ales în ultimii trei ani de criză economică, Sofia şi Bucureştiul nu prea au niciun cuvânt de spus..

'Veţi vedea două ţări care vor folosi destul capital de negociere şi eforturi cu privire la aspectele-cheie pentru ele, cum ar fi aderarea la Schengen', a declarat un diplomat UE.

Un alt obstacol cu care se confruntă este să dispună de personal cu experienţă pentru a impulsiona eforturile lor diplomatice. În calitate de cele mai noi din cele 27 de state membre UE - cel puţin până când Croaţia va adera în luna iulie - este nevoie de timp pentru a genera masă critică şi influenţă în cadrul reuniunilor, nu doar la nivel de ambasadori, ci şi la toate nivelurile birocratice.

Când vine vorba de decizii majore, este un joc al celor puternici şi agresivi capabili să determine luarea deciziilor, a afirmat un alt diplomat european.

Un exemplu sunt negocierile de la începutul acestui an privind bugetul UE de peste un trilion de euro, din care o mare parte se îndreaptă către fondurile de dezvoltare pentru ţările mai sărace din UE, devenind de maximă importanţă pentru România şi Bulgaria.

'Când vine vorba de buget, România şi Bulgaria iau doar resturile', a afirmat diplomatul citat, subliniind lipsa lor de influenţă.

La rândul lor, oficialii din cele două ţări au afirmat că vocea lor a fost întotdeauna prezentă în dezbaterile UE şi se întreabă de ce cetăţenii lor sunt trataţi ca fiind de categoria a doua când vine vorba de Schengen, probabil, cea mai mare frustrare lor, notează Reuters.

În alegerile de duminică din Bulgaria, este de aşteptat ca partidul de centru-dreapta condus de fostul prim-ministru Boiko Borisov să obţină primul loc, deşi s-ar putea să nu aibă suficiente voturi pentru a forma singur un guver, caz în care, a afirmat el, nu se va alătura unei coaliţii. Este un fapt care creşte perspectiva de incertitudine politică în ţară şi ridică îndoieli cu privire la programul său economic, ambele înăbuşind vocea Bulgariei la Bruxelles.

'Ne confruntăm efectiv cu o ţară din Vestul sălbatic', a afirmat un oficial european care se ocupă de Europa de Est, exprimându-şi îndoielile cu privire la capacitatea Bulgariei de a aplica legea şi de a trăi după norme democratice.

Cu un 'ce putem face?' şi o ridicare din umeri, oficialul a afirmat că nu este posibil să se întoarcă pagina istoriei, că România şi Bulgaria sunt membri ai Uniunii Europene. Alte state trebuie să accepte această realitate şi să o facă să funcţioneze, indiferent cât de mare este această provocare, a ţinut el să precizeze.