Bulgaria, ţara chinuită de exodul tinerilor (AFP)

Bulgaria, unde duminică vor avea loc alegeri legislative anticipate, suferă de un exod al tinerilor cu diplome, cu consecinţe dramatice pentru economia şi societatea ţării, lăsată cu o mână de lucru slab calificată şi o populaţie îmbătrânită, scrie AFP.

Rumiana Ganeva, 26 de ani, munceşte într-un call center, în pofida masterului în economie obţinut la cea mai bună facultate de ştiinţe economice din Sofia. 'Aş fi putut să fac asta fără diplomă', declară tânăra, care se gândeşte la un al doilea master în Marea Britanie, după ce bunica îşi va vinde apartamentul pentru a o finanţa.

Între 20.000 şi 25.000 de tineri cu vârste cuprinse între 25 şi 39 de ani părăsesc în fiecare an această ţară, cea mai săracă din Uniunea Europeană, potrivit unui studiu al sindicatului Podkrepa, citat de agenţia France Presse.

Cei mai puţin educaţi lucrează în construcţii, în restaurante sau îngrijesc bătrâni, în special în Germania, Marea Britanie, Grecia şi Italia.

'Majoritatea elevilor noştri sunt nerăbdători să ia bacalaureatul doar ca să plece în Europa', a declarat pentru AFP Ginka Slavtcheva, profesoară într-unul din cele mai bune licee din Sofia.

Dacă se întorc în Bulgaria după terminarea studiilor superioare, aceştia pot să conteze în general pe un salariu lunar de 1.000 de leva (500 euro). 'Principalul motiv al dragostei bulgarilor pentru Europa este posibilitatea de a fugi de aici', scria ironic, recent, cotidianul Trud.

În afara salariului, alte aspecte ale vieţii în Bulgaria îi încurajează să plece.

'Forţa fizică, banul şi aroganţa sunt ridicate la nivel de cult', spune Hristo Mihailov, revenit în ţara sa după ce a studiat în Franţa. 'Să ungi mâna unui medic sau a unui poliţist este un lucru curent. Examenele se cumpără şi chiar şi diplomele'.

Circa 1,5 milioane de bulgari au emigrat de la prăbuşirea dictaturii comuniste în 1989, populaţia actuală ridicându-se la 7,3 milioane de locuitori.

Sectorul sănătăţii este deosebit de afectat: 57% dintre studenţii la medicină doresc să emigreze, potrivit sindicatului din sector.

Alţii, adesea romi, profită un timp de ajutoarele sociale înainte de a fi repatriaţi.

Hemoragia mâinii de lucru şi, pentru cei care rămân, formările universitare adesea neadaptate pieţei muncii creează un 'cocktail otrăvit' pentru economie, deplânge preşedintele Camerei de industrie, Bozhidar Danev care se declară îngrijorat de penuria de ingineri, meserie devenită impopulară odată cu declinul industriei, după căderea comunismului în urmă cu 23 de ani.

Analfabetismul ia, de altfel, proporţii alarmante în rândul minorităţii rome (circa 10% din populaţie), chemată totuşi să formeze 23% din forţa de muncă a ţării în 2020, potrivit unei estimări a Băncii Mondiale.

Consecinţa: şomajul în rândul tinerilor de sub 30 de ani atinge 38% din populaţia activă, potrivit BIA (în media 12%).

Emigrarea bulgarilor în Europa va continua, avertizează Ognian Mintchev, directorul Institutului de studii regionale şi internaţionale de la Sofia. 'Vor trebui decenii până când societatea bulgară să poată oferi condiţii de muncă şi de viaţă comparabile' celor din Europa, spune el.

În 2012, bulgarii care au părăsit piaţa muncii au reprezentat circa 24% din populaţie iar tinerii care nu au atins vârsta de muncă, puţin peste 14%, potrivit statisticilor.

Sistemul de pensii se prăbuşeşte sub greutatea celor 2,2 milioane de persoane în vârstă, din care puţin peste jumătate primesc doar o pensie între 150 şi 200 de leva (77 - 102 euro), potrivit guvernului.

'Depind de fiul meu ca să plătesc curentul electric şi medicamentele', explică Dimitrina Jeliazova, de 80 de ani. 'Criza actuală nu schimbă mare lucru', spune ea, evocând marile manifestaţii din iarnă care au condus la demisia guvernului conservator al lui Boiko Borissov.

'Strângem cureaua de peste 20 de ani în numele reformelor al cărui sfârşit nu-l vedem şi nici rezultat', afirmă aceasta.AGERPRES (Argentina Traicu)