O nouă cursă a înarmării? Donald Trump doreşte crearea unei forţe spaţiale
Preşedintele american Donald Trump consideră că spaţiul devine un “domeniu de desfăşurare a luptelor”, ca şi cele terestru, aerian şi maritim, şi doreşte să fie creată o forţă spaţială în cadrul forţelor armate americane.
Staţia Spaţială Internaţională (Getty Images)
În 23 martie 1983, în urmă cu 35 de ani, preşedintele american Ronald Reagan a dezvăluit un program pentru războaie spaţiale, SDI, care avea rolul de a intercepta şi distruge rachete inamice şi alte tipuri de arme în lupta pentru dominaţie în acest nou domeniu. Însă planul nu a fost pus în aplicare, deoarece tehnologia de la acea vreme nu era suficient de avasantă pentru a satisface cerinţele.
Dar vremurile se schimbă şi s-a anunţat că proiectul este din nou de actualitate. Statele Unite intenţionează să trimită arme în spatiu, a avertizat în luna ianuarie a acestui an ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Acest avertisment s-a dovedit a fi corect, potrivit site-ului Zero Hedge.
Preşedintele Donald Trump consideră că spaţiul devine un “domeniu de desfăşurare a luptelor”, ca şi cele terestru, aerian şi maritim, încurajând astfel crearea unei forţe spaţiale la acelaşi nivel cu celelalte ramuri ale forţelor armate.
Ideea se bucură de un sprijin enorm în Congresul SUA şi promovarea unei astfel de iniţiative va contribui la îmbunătăţirea poziţiei preşedintelui american într-un moment în care are mare nevoie de acest lucru. Unii politicieni susţin că forţa ar putea fi creată ca parte a Departamentului Forţei Aeriene într-un interval de 3-5 ani. Propunerea nu este populară în rândul elitelor armatei, însă în 13 martie preşedintele Trump şi-a făcut cunoscut punctul de vedere.
“Preşedintele este foarte concentrat pe rezultate. El dă prioritate spaţiului, întrucât a sesizat ameninţările şi ritmul în care s-au dezvoltat, şi recunoaşte [spaţiul] ca fiind un domeniu în care se pot desfăşura războaie”, a declarat Kenneth Rapuano, asistent al secretarului apărării pe probleme de apărare internă şi securitate globală.
Iniţiativa corespunde recent dezvăluitei Strategii de Securitate Naţională. Unii dintre paşii iniţiali au fost deja făcuţi. Patrick Shanahan, adjunct al secretarului Apărării, a furnizat politicienilor un raport interimar privind viitoarele reforme în domeniul spaţial. Un raport actualizat urmează a fi publicat în 1 august.
Fără îndoială, declaraţia preşedintelui Trump a fost declanşată de discursul susţinut de omologul său rus Vladimir Putin, în 1 martie, în cadrul discursului anual despre Starea Naţiunii, când acesta a dezvăluit unele detalii despre noile arme ale Rusiei. Balanţa forţelor în sectoarele aerian, terestru şi maritim nu este înclinată în favoarea Statelor Unite, însă dominaţia spaţiului ar putea schimba această imagine. Documentul Joint Vision 2020 susţine că SUA ar trebui să domine şi să controleze utilizarea militară a spaţiului.
Ce ar însemna acest lucru în practică? Este logic să presupunem că toţi sateliţii care aparţin ramurilor armatei şi STRATCOM vor opera sub noul comandament. Fără nicio îndoială, structura va include vehicule spaţiale hipersonice HTV-2 şi AHW, avionul spaţial Boeing X-37, precum şi avioane spaţiale reutilizabile Dream Chaser. X-37 a zburat în câteva misiuni secrete pe orbită pentru a transporta încărcături misterioase. De asemenea, au fost testate arme anti-satelit. Iar acum, după ce a fost testată pe uscat şi pe mare, tehnologia laser va fi desfăşurată în spaţiu.
Tratatul din 1967 pentru Spaţiul Exterior nu impune restricţii privind armele convenţionale. Eforturile diplomatice de a se ajunge la un acord internaţional prin care să se reglementeze activităţile spaţiale au fost respinse de SUA ca fiind neloiale şi fără şanse de materializare. În 2014, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie propusă de Rusia împotriva desfăşurării de arme în spaţiu, care a fost însă respinsă de Washington. SUA nu a prezentat niciodată o iniţiativă pe cont propriu.
Astfel, SUA doreşte să domine spaţiul. Dar o va face? Fosta Uniune Sovietică a suspendat multe programe privind războiul spaţial, precum muniţii “spaţiu-spaţiu”, care ar putea fi reactualizate foarte repede. R36 ORB a fost de fapt cea de-a treia etapă a binecunoscutei rachete balistice internaţionale ruseşti Voevoda (Satan). Focosul său ar putea fi plasat pe orbită şi lăsat acolo o anumită perioadă de timp, reducând la doar câteva minute timpul necesar pentru a lovit orice ţintă de pe Pământ. Arma a fost chiar operaţională pentru o perioadă scurtă de timp, precizează Zero Hedge.
De asemenea, au existat programe pentru crearea de platforme spaţiale, inclusiv unele care funcţionează cu energie nucleară.
Rusia a fost singura ţară care a folosit cu succes propulsoare cu efect Hall pentru a manevra obiecte în spaţiu. În renumitul său discurs despre “arme noi”, preşedintele rus Vladimir Putin a menţionat planorul Avangard care ar putea fi adaptat cu uşurinţă pentru misiuni de interceptare în spaţiu. În 1984, Rusia a lansat un program pentru crearea sistemului anti-satelit (ASAT) 79M6 Kontakt, ca răspuns la testele ASAT desfăşurate de SUA. Sistemul rusesc includea un avion de vânătoare Mig-31D care, teoretic, ar putea ataca până la 24 de sateliţi într-un interval de 36 de ore. Sistemul Kontakt nu a devenit niciodată operaţional datorită reducerii tensiunilor şi pentru că Moscova a încheiat un acord cu Washingtonul de suspendaree a programului. Unele surse au declarat că programul a fost deja relansat. În plus, aproape toate sistemele moderne americane sunt dependente de sateliţi.
S-ar putea ca deschiderea discuţiilor cu Rusia pentru oprirea militarizării spaţiului să fie o metodă mult mai ieftină şi mai de încredere pentru protejarea securităţii naţionale a SUA decât aruncarea mănuşilor de protecţie, precizează Zero Hedge.
