O asociaţie britanică din Bruxelles începe o campanie de schimbare a imaginii muncitorilor români şi bulgari

Asociaţia 'Pro Europa', formată din câteva sute de cetăţeni britanici din mediul de afaceri şi din instituţiile europene, va începe o campanie de schimbare a imaginii românilor şi bulgarilor care vor să vină să muncească în Marea Britanie de la 1 ianuarie 2014, folosind în acest sens articole şi înregistrări video care relatează poveştile românilor integraţi şi ale britanicilor care au intrat în contact cu ei.

Potrivit preşedintelui comitetului permanent al asociaţiei, Julian Priestley, fost secretar general al Parlamentului European timp de zece ani, grupul de iniţiativă 'Pro Europa' a luat fiinţă în primăvara lui 2013, după discursul de la începutul anului al premierului David Cameron despre posibila organizare a unui referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană.

'Am decis că aceia dintre noi care nu mai locuim în Marea Britanie ar trebui să putem participa la dezbatere. Dar am simţit că rolul nostru ar fi să aducem o contribuţie corectă la dezbaterea britanică şi asta facem prin articole, scrisori, prin dezbateri pe reţelele sociale. Ne-am lansat în iulie şi avem acum mai multe sute de membri', a declarat Julian Priestley.

'Pro Europa' lucrează cu organizaţii proeuropene din Marea Britanie şi nu are o orientare politică, având membri din toate partidele politice, dar şi apolitici. Majoritatea membrilor provin din comunitatea oamenilor de afaceri britanici din Bruxelles, iar un număr important de membri provine din instituţiile europene. Totuşi, în asociaţie sunt bineveniţi şi cetăţenii care nu sunt de origine britanică.

În ceea ce priveşte activitatea asociaţiei, aceasta organizează întâlniri la nivel de experţi despre stadiul actual al politicilor UE şi despre impactul asupra Marii Britanii, precum şi schimburi de opinii cu personalităţi politice britanice care vin la Bruxelles. De asemenea, la 'Pro Europa' sunt organizate prezentări ale unor institute de sondare a opiniei publice, pentru a oferi membrilor informaţii despre 'starea reală' a opiniei publice din Marea Britanie.

Angajamentul pentru promovarea imaginii românilor şi bulgarilor în Marea Britanie al 'Pro Europa' vine din convingerea că efectul lor asupra economiei este pozitiv, dar şi din dorinţa de a atrage atenţia că genul de acţiuni populiste care au dus la un sentiment negativ al populaţiei faţă de mobilitatea forţei de muncă nu fac decât să izoleze acest stat.

'Primul lucru pe care încercăm să-l facem este să spunem că libera mişcare a persoanelor şi a lucrătorilor este benefică pentru Europa ca întreg şi pentru toate statele membre. Atragem atenţia asupra faptului că venirea lucrătorilor din noile state membre care au aderat în 2004 a adăugat cel puţin 1% la PIB-ul Marii Britanii. Şi când te afli în Marea Britanie observi imediat cât de mult au nevoie serviciile, spitalele, magazinele noastre de angajaţii din noile state membre pentru a rezista. Te duci la un hotel sau la un spital din Londra şi înţelegi imediat contribuţia pe care o au aceşti oameni', a declarat Julian Priestley.

Pe lângă asta, atrage el atenţia, aceasta este 'o stradă cu dublu sens'. 'Sunt la fel de mulţi oameni din alte ţări UE care lucrează şi trăiesc în Marea Britanie, pe cât sunt oameni din Marea Britanie care muncesc şi trăiesc în alte ţări. Ca să dau numai un exemplu, sunt un milion de britanici care trăiesc sau care s-au pensionat în Spania. Pentru că s-au pensionat în Spania ei reprezintă o presiune pentru serviciile sociale şi spitalele din această ţară', a afirmat preşedintele comitetului permanent al 'Pro Europa'.

Practic, a precizat Julian Priestley, asociaţia încearcă să folosească poveştile personale ale lucrătorilor veniţi din noile state membre care s-au integrat bine în Marea Britanie.

'Vrem să realizăm înregistrări video despre experienţele lor, dar să luăm şi reacţii ale britanicilor care lucrează cu ei sau au intrat în contact cu ei, pentru ca oamenii să vadă latura umană. Pentru că există o uriaşă contradicţie. Dacă îi spui unui britanic că au fost 600-700 de mii de oameni din Polonia care au venit să lucreze în Marea Britanie din 2004 ei vor spune că este prea mult, că pun probleme serviciilor sociale, deşi aceşti oameni folosesc serviciile sociale mai puţin decât britanicii. Dar dacă îi întrebi dacă vor să plece înapoi, atunci încep să se gândească că oamenii care le-au zugrăvit casa sau persoana care conducea taxiul cu care tocmai au mers provenea dintr-un nou stat membru şi sunt foarte competenţi, foarte politicoşi şi foarte bine integraţi. Deci cred că dacă poţi umaniza povestea, opreşti demonizarea persoanelor din noile statelor membre', a apreciat fostul secretar general al legislativului comunitar.

El a adăugat că în acest sens trebuie folosită din plin experienţa românilor care sunt deja în 'număr mare' în Marea Britanie.

'Eu unul sunt originar din Plymouth şi, dacă iei taxiul în Plymouth, probabil şoferul va fi un român. Aş fi foarte fericit să preiau poveştilor personale ale oamenilor ca mine care au folosit taxiurile lor pentru că, atunci când un român îl conduce, ştii că taxiul va fi curat, va sosi la timp şi dacă o persoană în vârstă va avea nevoie de ajutor şi taximetristul este român, atunci îi va acorda acest ajutor. Şi ştiu asta din experienţa mamei mele, care era întotdeauna încântată când taximetristul era român pentru că beneficia de ajutor şi de bună cuviinţă. Ăsta e genul de poveste care contracarează miturile', este de părere preşedintele 'Pro Europa'.

Pentru a derula această campanie ambiţioasă, asociaţia îşi va folosi reţeaua de contacte, va face schimb de informaţii pe site-ul http:()proeuropa.org.uk(, iar membrii săi o vor promova activ pe reţelele sociale precum Facebook şi Twitter. 'Sperăm să putem face asta cât mai devreme la începutul anului viitor, pentru că nu vom reuşi să începem înainte de Crăciun', spune preşedintele comitetului permanent al asociaţiei.

Dan Luca, preşedintele PSD Belgia, este unul dintre 'prietenii români şi bulgari' ai 'Pro Europa' care a fost invitat la reuniuni pentru a-şi spune punctul de vedere despre impactul real al ridicării restricţiilor de pe piaţa muncii.

'Statisticile şi logica demontrează că un exod al românilor în Marea Britanie după 1 ianuarie 2014 nu se va întâmpla, pentru că sunt şi alte ţări europene unde românii au avut şi până acum libertatea de a munci. Exemplul Italiei este elocvent. Peste tot, românul este respectat, munceşte, ia credite, cumpără locuinţe şi îşi plăteşte obligaţiile financiare', a declarat Luca.

El a adăugat că iniţiativa 'Pro Europa' este importantă în special pentru că a pornit de la Bruxelles, 'oraş suprapolitizat, unde apariţiile mediatice şi declaraţiile anumitor politicieni britanici sunt analizate cu mare atenţie'. 'Mă bucur că un grup influent de britanici din capitala Europei ia atitudine, prezentând compatrioţilor care este situaţia reală', a adăugat el.

Julian Priestley susţine că nu are 'nici cea mai mică idee' despre numărul real al românilor care vor veni să muncească în Marea Britanie după 1 ianuarie 2014, în contextul în care în presă s-au vehiculat deja diverse cifre, precum cea de 50.000 de oameni.

'Cred că marea greşeală care s-a făcut în 2004 a fost că guvernul a părut să accepte cifre care s-au dovedit fi total incorecte. S-a vorbit despre 20.000 de lucrători, dar a existat un mare număr de oameni care a venit în Marea Britanie în principal din Polonia, dar şi din alte ţări. Cred că guvernul nu are nicio idee despre câţi oameni vor veni. Evident, unele dintre predicţiile făcute de UKIP sau alţii sunt complet nebuneşti. Pentru că nu ar mai rămâne nimeni în Bulgaria şi România dacă predicţiile lor ar fi corecte', a spus fostul funcţionar european de rang înalt.

'Există un fel de fantezie britanică că toţi oamenii din Europa ar vrea să vină să trăiască în Marea Britanie, ceea ce nu este cazul. Libera circulaţie a lucrătorilor care se va aplica de la 1 ianuarie 2014 pentru români şi bulgari este pentru toate statele UE şi nu toţi lucrătorii vor considera în mod necesar că au cele mai mari şanse de angajare în Marea Britanie', a apreciat el.

El admite că ar putea exista o presiune asupra britanicilor cu un grad scăzut de calificare din partea lucrătorilor români şi bulgari, dar afirmă că experienţa a dovedit că aceştia nu vin în Marea Britanie pentru a se stabili aici.

'Experienţa a arătat că oamenii care vin din noile state membre au un grad de calificare şi de educaţie care le sporeşte şansele la angajare. Ei au un mare interes să muncească, nu să ceară beneficii sociale. De asemenea, experienţa a mai arătat că aceştia nu au stat o mare perioadă de timp, ci au venit să-şi îmbunătăţească cunoştinţele de limbă, să câştige experienţă de muncă şi apoi să revină acasă. A fost cazul cu mulţi lucrători polonezi care au venit în 2004 şi cred că asta fi valabil şi pentru cei care vin de la 1 ianuarie 2014', a spus Julian Priestley.

În ceea ce priveşte discuţiile din ultima perioadă privind 'turismul social', el a declarat că, deşi nu există o bază reală privind astfel de afirmaţii, măsurile concrete propuse de guvern de la 1 ianuarie 2014 nu intră în contradicţie cu legislaţia europeană.

'Trebuie să fim echilibraţi. Fără îndoială există o anumită atracţie în Marea Britanie datorită serviciilor medicale gratuite de standarde destul de bune şi a sistemului de beneficii de mai bună calitate decât în alte ţări. Şi, deşi nu există nicio dovadă concretă privind turismul pentru beneficii, atragem atenţia asupra faptului că, conform directivei privind cetăţenia, statele membre rămân responsabile pentru regulile privind accesul la securitatea socială şi alte tipuri de asistenţă locală, regională sau de stat. Ne-am uitat la ce propune guvernul britanic şi, din câte ne dăm seama, propunerile concrete ale guvernului nu sunt necoforme cu ceea ce pot să facă potrivit legislaţiei UE', a declarat Priestley.

Pe de altă parte, el nu are aceeaşi părere despre afirmaţiile ministrului de interne britanic, Theresa May, privind plafonarea anuală a liberei circulaţii.

'Asta nu ar fi legal, nu ar avea sens şi ar fi dificil de aplicat. Şi asta nu este doar părerea mea, ci şi cea a prim-viceprim-ministrului )Nick Clegg - n.r.(. Trebuie făcută distincţia între ce a spus guvernul şi cum a spus-o şi ceea ce au propus de fapt. Şi acest lucru nu pare să fie în afara legislaţiei UE. Dar este păcat că este prezentat ca un fel de reacţie la comentariile din presă', a mai apreciat preşedintele comitetului permanent al 'Pro Europa'.

El a mai afirmat că, din păcate, efectul unor luări de poziţie de genul celor care au încercat să transforme mobilitatea forţei de muncă într-un motiv de panică în Marea Britanie este de a îndepărta 'potenţiali aliaţi politici' în Consiliul de Miniştri şi în Consiliul European cu care ar exista 'o afinitate naturală'. Motivele unei astfel de afinităţi cu noile state membre din fostul spaţiu comunist ar fi în principal prioritatea declarată pentru menţinerea unei relaţii puternice cu SUA şi dorinţa ca decizia să nu fie excesiv centralizată în UE.

'Dar ceea ce s-a întâmplat, nu neapărat datorită problemei liberei circulaţii, ci a întrebării asupra apartenenţei Marii Britanii la UE şi a fluxului constant de mesaje naţionaliste şi xenofobe este că interesele britanice nu au fost servite în Europa şi există pericolul ca ţara să se izoleze politic. Şi influenţa relativă a Marii Britanii nu a fost întărită, ceea ce face mai dificil ca aceste reforme pe care britanicii le doresc să poată fi obţinute. Orice ai crede despre aceste reforme, iar cu unele dintre ele personal nu sunt de acord, pentru a le face, ai nevoie de aliaţi şi, permiţându-le oamenilor din partid şi presei să facă remarci destul de insultătoare, îmi pare o cale foarte ciudată de a obţine sprijin', a mai afirmat britanicul care a activat în Parlamentul European timp de 35 de ani.