Nuclearul iranian, atacul israelian şi profitul american
Subiectul unui posibil atac al Israelului asupra obiectivelor nucleare iraniene este dezbătut din ce în ce mai des în mass-media din Occident. Ultimele săptămâni s-au remarcat prin numeroase 'scurgeri' de informaţii dezvăluite de înalţi oficiali ai SUA şi Israelului, dar şi prin reacţia vehementă a autorităţilor iraniene, notează, luni, cotidianul rus Utro.
Conform tradiţiei, ameninţările orientale sunt mai 'expresive'. De exemplu, ayatollahul Khamenei a declarat din nou că Iranul 'va şterge Israelul de pe suprafaţa pământului ca pe o tumoră', iar SUA 'vor plăti scump' pentru orice atac asupra Iranului. Astfel a reacţionat Khamanei la ultima declaraţie a ministrului american al apărării, Leon Panetta, conform căruia este destul de probabil ca Israelul să bombardeze Iranul la primăvară sau la începutul verii, precum şi la cuvintele omologului israelian al lui Panetta, Ehud Barack, cum că este mai bine să iniţiezi măsuri preventive decât să te confrunţi cu Iranul după ce acesta se va dota cu arme nucleare.
Khamenei nu s-a limitat la comparaţii oncologice, ci a promis direct că Iranul va sprijini orice ţară sau grup care va lupta împotriva Israelului. De asemenea, ayatollahul a anunţat că Iranul nu va pune capăt cercetărilor nucleare şi că orice atac la adresa republicii va face Teheranul 'mai puternic'.
Vehemenţa liderilor iranieni poate fi înţeleasă: ei sunt puternic iritaţi de multitudinea de atacuri verbale sonore legate de programul nuclear al Teheranului. Toată această agitaţie este menită să devieze atenţia de la starea reală a lucrurilor şi să oblige autorităţile Iranului să tresară în permanenţă, privind cu temere cerul în aşteptarea bombardierelor israeliene. În realitate, însă, în pofida faptului că la Tel Aviv s-a decis deja definitiv că 'bombardamentele sunt necesare', structurile de apărare ale Israelului - armata şi serviciile secrete - continuă să aibă dispute cu privire la cum, unde şi când ar trebui să aibă loc aceste bombardamente în mod concret.
Opţiunea unor atacuri aviatice este promovată în special de securitatea militară israeliană, fiind îmbrăţişată cu din ce în ce mai multă convingere de premierul Benjamin Netanyahu şi de ministrul apărării Ehud Barak. Probabil, ambii au obosit să tot aştepte până când autorităţile SUA vor adopta o poziţie definitivă pe marginea problemei. Ultimele declaraţii ale Casei Albe cu privire la faptul că sancţiunile vor obliga Iranul să se oprească, dar că pentru aceasta este necesar să se aştepte o jumătate de an, nu convin conducerii israeliene. Liderii de la Tel Aviv se tem că forţele de securitate americane vor întârzia, după cum s-a întâmplat în nenumărate rânduri, subliniază cotidianul rus.
Potrivit Utro, poziţia americană arată ca o încercare de a se sustrage şi de a pune toată vina pentru viitorul atac pe umerii israelienilor, oferindu-i în acelaşi timp Iranului posibilitatea de a accepta regulile de joc ale Washingtonului. Într-un an electoral, Administraţia Obama nu intenţionează să întreprindă mişcări bruşte. Dacă, speriaţi de un posibil atac aviatic, iranienii îşi vor întrerupe proiectul nuclear, Obama va înregistra puncte în calitate de salvator al Orientului Mijlociu în faţa unui război nuclear, fapt pentru care îi vor fi recunoscători, între altele, şeicii petrolieri suniţi. Însă, dacă israelienii se vor sătura să aştepte şi vor ataca obiectivele nucleare din Iran, SUA nu va avea nicio vină, deoarece 'au atenţionat'.
Totuşi, o asemenea încercare de eschivare de la soluţionarea unei probleme reale comportă un mare pericol, atenţionează publicaţia rusă. Conform unui cunoscut proverb, 'cei care lipsesc sunt întotdeauna vinovaţi', iar acest lucru se referă şi la cei care lipsesc din procesul de luare a unor importante decizii, ale căror urmări vor fi resimţite de întreaga omenire.
