Nu sunt şanse pentru înscrierea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO

Roşia Montană nu are nicio şansă să fie înscrisă în prezent în patrimoniul UNESCO, a declarat marţi ministrul Culturii, Daniel Barbu, precizând totodată că şanse mari ar exista într-o perioadă de şapte-zece ani, în cazul în care galeriile romane şi medievale vor fi conservate, iar clădirile vechi vor fi restaurate.

Daniel Barbu a precizat că este posibilă înscrierea localităţii Roşia Montană pe lista tentativă UNESCO, însă doar dacă se vor continua lucrările de restaurare şi conservare început în zona veche.

"Convingerea mea este că dacă ceea ce am văzut astăzi (n.r. - marţi) va continua şi vom avea cu adevărat circa 30 de kilometri de galerie romană, medievală şi tereziană conservaţi, cele 120 de clădiri care sunt destinate să fie conservate vor fi restaurate, situl va avea un aspect urbanistic împrospătat şi restituit. Cred că peste circa şapte-zece ani într-adevăr vom putea cu foarte mari şanse să facem un proiect de înscriere pe lista tentativă UNESCO. Aşa cum arată situl acum nu avem nicio şansă. Adică, munca e degeaba", a declarat Barbu.

Daniel Barbu şi membrii Comisiei permanente comune pentru relaţia cu UNESCO a Camerei Deputaţilor şi Senatului au făcut marţi o vizită de lucru la Roşia Montană, pentru a evalua patrimoniul cultural din localitate, precum şi modul în care acesta ar urma sa fie afectat în cazul în care se deschide noua exploatare minieră în zonă.

Investiţia Roşia Montană apare în Planul naţional de investiţii. Proiectul arată că exploatarea se va face cu “noi standarde de mediu”, aşa cum susţine Executivul, pentru protejarea patrimoniului. Statul ar urma sa primească 78% din profitul generat de proiect, potrivit planului naţional de atragere de investiţii, făcut public de Guvern.

Roşia Montană se află printre site-urile culturale şi istorice europene pe cale de dispariţie. Peisajul minier de la Roşia Montană şi satele din jur au fost transformate de minerit de peste trei milenii. Cu toate acestea, în prezent, un proiect minier de exploatare a aurului ameninţă serios mediul şi patrimoniul unic al locului.

La Roşia Montană se află cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Proiectul este blocat de mai mulţi ani din cauza disputelor legate de protecţia mediului.

Exploatările miniere de la Roşia Montană şi Certej, a căror punere în valoare nu ţine de partea economică, de exploarare, ci de partea de mediu, se află pe lista celor mai importante 30 de zăcăminte de aur din lume.

Numeroase organizaţii din România nu încetează să avertizeze că mediul este supus unei distrugeri sistematice şi concertate şi pentru a fi vocale, a apărut necesitatea unirii eforturilor lor, luând astfel naştere Coaliţia pentru Mediu.

O mare reuşită a avut o altă organizaţie, Asociaţia Rezidenţilor, o asociaţie de locuitori din satul transilvănean Roşia Montană, care a organizat campania ''Salvaţi Roşia Montană''. Astfel, 50 de săteni au refuzat toţi să-şi vândă proprietăţile Companiei miniere canadiane ''Gabriel Resources'' care a demolat trei sate şi patru munţi (dintre care unul conţine mai mulţi kilometri de galerii miniere antice romane) şi au contestat proiectul de exploatare a aurului în instanţa de judecată.

În luna aprilie a acestui an a fost dată decizia definitivă la Curtea de Apel Alba Iulia, care a declarat planul de "urbanism" al companiei (baza pentru toate autorizaţiile ulterioare) nul şi neavenit. Această decizie a fost confirmată de ministrul român al mediului, Rovana Plumb, fost parlamentar european, care a semnat petiţia anti-cianură în minerit în Parlamentul European.