Noutăţi despre corupţia lui Adrian Severin

DNA i-a interogat prin comisie rogatorie pe jurnaliştii de la Sunday Times care au facut public in 2011 faptul că europarlamentarul român Adrian Severin a luat şpagă pentru a influenţa deciziile Parlamentului European.

Jurnaliştii si alţi oficiali implicaţi în cazul Severin au fost interogati prin intermediul Poliţiei Federale - Oficiul Central pentru Combaterea Corupţiei din Belgia", se arată în rechizitoriul DNA.

Severin, alături de alţi trei colegi europarlamentari de alte naţionalităţi, a fost ţinta unui scandal răsunător în primavara lui 2011, după ce reporterii de la Sunday Times au arătat dovezi video că cei patru s-au arătat dispuşi să intervină în Parlamentul European (PE) asupra unor legi, în schimbul unor sume de bani.

Pretinzând că sunt reprezentanţi ai unor corporaţii, reporterii sub acoperire au încercat să "cumpere" serviciile unor europarlamentari, cărora le-au promis sume consistente de bani, pentru a le susţine interesele în PE. Severin a fost unul dintre politicienii care s-a lăsat cumpărat de falşii corporatişti, contra sumei de 100.000 euro/anual, plus 4.000 de euro/zi, pentru fiecare zi în care ar fi susţinut interesele acestora în PE.

Pe parcursul documentării rechizitoriului DNA în dosarul Severin, unul dintre jurnalişti a declarat că, la baza acţiunii lor"sub acoperire"a stat suspiciunea că în Parlamentul European (PE) există "lobbyşti" care influenţau excesiv activitatea instituţiei.

"Din declaraţia martorului rezultă că: acesta este angajat al ziarului «The Sunday Times» cu sediul în Londra; că demersul său a fost unul jurnalistic pornind de la suspiciunea că existau lobbyşti care influenţau excesiv activitatea din cadrul Parlamentului European; că se plăteau sume de bani unor deputaţi în schimbul modificării legilor. Prin declaraţie, martorul confirmă toate întâlnirile şi discuţiile pe care, împreună cu martora (...), le-a avut cu învinuitul Severin Adrian", se arată în rechizitoriul DNA.

Acelaşi jurnalist, precizează anchetatorii, a depus un hard disk ce conţine înregistrări audio-video şi telefonice şi comunicări prin e-mail legate de faptele lui Severin.

Afirmaţiile reporterului au fost confirmate de o declaraţie identică dată de o jurnalistă de la acelaşi ziar, au informat procurorii DNA.

DNA a mai luat declaraţii de la asistenta lui Adrian Severin la Bruxelles şi de la un alt europarlamentar implicat în acest caz. Declaraţiile acestora completează informaţiile date de reporteri şi converg spre vinovăţia lui Severin.

Astfel, din declaraţiile date de asistenta parlamentară a lui Adrian Severin şi de către europarlamentarul ante-menţionat, rezultă că între Severin şi jurnaliştii sub acoperire au avut loc schimburi de emailuri şi întrevederi. Severin a fost de acord să propună/susţină în PE un amendament la Considerentul 26 al Directivei de garantare a depozitelor bancare.

Europarlamentarul ce a răspuns la întrebările DNA a declarat că, în jurul datei de 17 februarie 2011, a fost sunat de asistenta lui Severin, care i-a comunicat faptul că şeful său vrea să-i facă o propunere referitoare la amendamentul ante-menţionat. A urmat un schimb de emailuri şi o întâlnire cu Severin "care i-a mulţumit pentru că a acceptat propunerea sa la amendamentul anterior amintit"

Acelaşi europarlamentar a declarat că a depus 5 amendamente la directiva privind schema de garantare a depozitelor bancare printre care şi cel propus de învinuitul Severin Adrian, iar la data de 22 martie 2011 a avut loc votul în comisia juridică referitor la raportul de garantare a depozitelor bancare fiind votate toate cele cinci amendamente, inclusiv cel propus de învinuitul Severin Adrian".

Severin le-a cerut reporterilor sub acoperire suma de 12.000 de euro pentru acest "serviciu" pe care l-a prestat pentru ei. A tăiat şi factură pentru aceşti bani pe care le-a transmis-o reporterilor pe email.

"Cazul Severin" sunt două cazuri, de fapt

Primul caz este cel legat de mita luată de Severin de jurnaliştii sub acoperire, pentru a depune amendamente la comandă în Parlamentul European.

În acest dosar, lucrurile sunt relativ clare. Procurorilor DNA au documentat că, "în perioada decembrie 2010 - martie 2011, europarlamentarul Adrian Severin a acceptat promisiunea a doua persoane de a-i plăti 100.000 de euro anual, în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European." La cei 100.000 de euro urma să se adauge suma de 4.000 de euro pe zi, pentru orice act care ar fi fost efectuat de Severin în legislativul european, în legătură cu depunerea de amendamente.

În cel de al doilea dosar instrumentat de DNA, Adrian Severin este acuzat de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false pentru a înlesni unor persoane apropiate obţinerea pe nedrept a sumei de 436.663 de euro din bugetul Parlamentului European.

Conform ordonanţei de începere a urmăririi penale întocmită de procurori a rezultat că, în perioada 2007 - 2010, învinuitul Severin Adrian a folosit şi a prezentat în Parlamentul European, documente, declaraţii false ori inexacte, contrar reglementărilor legale. „Documentele prezentate se referă la o serie de contracte de consultanţă încheiate cu şase societăţi comerciale româneşti, înfiinţate anume cu scopul de a justifica prestări de servicii fictive, prin intermediul respectivelor contracte de consultanţă. În felul acesta, învinuitul Severin Adrian a înlesnit unor persoane apropiate obţinerea pe nedrept a sumei de 436.663 euro din bugetul Parlamentului European”, a transmis DNA.

Documentele aflate la dosarul Severin se referă la 20 de contracte de consultanţă încheiate cu şase societăţi comerciale româneşti, ale consilierilor europarlamentarului, înfiinţate anume cu scopul de a justifica prestări de servicii fictive.

La data de 23 iunie 2011, după dezvăluirile publice făcute de repoterii Sunday Times, Parlamentul European a decis ridicarea imunităţii lui Adrian Severin, decizie ce a fost transmisă de preşedintele PE atât autorităţilor competente din Romania cât şi lui Severin.

Urmărirea penală a lui Adrian Severin în acest caz a început la 18 iulie 2011, sub acuzaţia de trafic de influenţă şi dare de mită. După un an, pe 16 iulie 2012, procurorii anticorupţie au extins cercetările în cazul Severin şi pentru "falsificarea mai multor documente". Dosarul finalizat a fost înaintat spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, în prezent, Adrian Severin este anchetat, pe lângă acuzaţia de luare de mită şi trafic de influenţă, şi de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, pentru a facilita unor persoane apropiate obţinerea ilicită a unei sume de 436.663 de euro din bugetul Parlamentului European.

Adrian Severin a fost audiat în luna iulie de procurorii DNA în dosarul în care este suspectat că ar fi cheltuit în mod fraudulos bugetul de consultaţă pe care îl avea la dispoziţie în calitate de europarlamentar iar pe 6 august s-a prezentat din nou la DNA pentru a-i fi prezentat materialul de urmărire penală în cazul mitei de la Bruxelles.

La ieşirea din sediul DNA, Severin a declarat că "nu are mari speranţe în acest dosar", precizând că, în opinia sa, este vorba despre o înscenare, deoarece el reprezintă un pion important în politica externă. Severin a mai precizat că nu are nicio intenţie de a demisiona din Parlamentul European:

"De ce să mă gândesc la demisie? Sub nicio formă nu se pune problema de demisie pentru că indiferent de ceea ce se va întâmpla în continuare eu mă simt cu conştiinţa absolut împăcată", a afirmat Severin la ieşirea din sediul DNA, unde a stat aproximativ patru ore.

Adrian Severin este singurul din grupul celor 4 europarlamentari acuzati de luare de mită care nu a demisionat după dezvăluirile făcute de Sunday Times.