Nouă ţări europene îi cheamă pe ambasadorii chinezi la consultări după ce regimul comunist impune sancţiuni asupra unor oficiali UE

Nouă ţări din Europa au convocat ambasadorii chinezi în semn de protest, după ce Beijingul a aplicat sancţiuni asupra unei liste de oficiali europeni, cercetători şi instituţii care s-au pronunţat cu privire la încălcările drepturilor omului comise de regimul comunist chinez în Xinjiang.

„Sancţionarea membrilor parlamentului şi a oamenilor de ştiinţă este absolut de neînţeles”, a declarat ministrul german de Externe, Heiko Maas, într-o declaraţie din 23 martie, după întâlnirea cu ambasadorul chinez la Berlin. „În timp ce noi sancţionăm abuzurile de drepturi ale omului, Beijing-ul sancţionează democraţia. Nu putem accepta acest lucru”.

Cel puţin alte opt ţări - Franţa, Danemarca, Belgia, Estonia, Lituania, Olanda, Suedia şi Italia au chemat de asemenea ambasadorii chinezi pentru a depune o plângere formală în ultimele două zile.

Măsura luată de Partidul Comunist Chinez a survenit în urma aplicării, de către mai multe state - UE, Canada, Marea Britanie şi SUA - a unor sancţiuni coordonate pe 22 martie, pentru a trimite un mesaj împotriva genocidului desfăşurat de China în regiunea Xinjiang.

Este prima oară când UE face un astfel de gest la adresa Chinei, de la masacrarea demonstraţiei studenţeşti din Piaţa Tiananmen cu tancurile, în 4 iunie 1989.

Drept răspuns, Ministerul de Externe chinez a ales 10 persoane şi patru entităţi pentru sancţionare, acuzându-le că „au răspândit cu răutate minciuni şi dezinformări” şi au afectat suveranitatea chineză.

Interdicţia impusă de China ar împiedica persoanele fizice şi familiile lor să intre în China şi au interzis entităţilor financiare să facă afaceri cu aceştia. Printre ei se află opt politicieni europeni şi doi cercetători din două subcomitete din Parlamentul European şi UE.

Ann Linde, ministrul suedez de Externe a numit sancţiunile chinezeşti „inacceptabile”. „Suportul Suediei pentru drepturile omului rămâne neschimbat, lucru comunicat de secretarul de stat Rydberg ambasadorului Chinei astăzi”, a afirmat ea într-o postare pe Twitter în 23 martie.

În Franţa, ambasadorul chinez Lu Shaye a devenit şi el ţinta unor critici vehemente pentru comentariile inflamatorii ale ambasadei care a apărat politica regimului. El l-a numit pe cercetătorul parizian Antoine Bondaz o „hienă nebună” şi „ticălos”, după ce acesta a fost plasat pe lista de sancţiuni.

După ce a fost convocat, Lu a citat iniţial „probleme cu programul”, cerând să fie întârziate discuţiile.

Ambasadorul chinez Lu Shaye l-a numit pe cercetătorul parizian Antoine Bondaz o „hienă nebună” şi „ticălos”, într-o postare pe Twitter

„Nici Franţa, nici Europa nu sunt un şerveţel”, a declarat ministrul Europei Clement Beaune pentru radioul France Info. „Când sunteţi convocat ca ambasador, faceţi o vizită la Ministerul de Externe”.

"În relaţiile noastre cu China, nu există loc pentru insulte şi încercări de intimidare împotriva aleşilor Republicii şi a cercetătorilor", a spus ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian. „Îi sprijinim pe cei care întruchipează libertatea de exprimare şi democraţia. Întotdeauna şi peste tot”.

Adrian Zenz, un savant german cunoscut pentru studiile sale asupra lagărelor de concentrare din Xinjiang, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că Beijingul şi-ar putea „schimba în mod fundamental” strategia. În loc să nege direct dovezile privind încălcările drepturilor omului, „acum se simte de neatins”, a scris el într-o postare pe Twitter în 24 martie.

„Strategia Beijingului este pur şi simplu să strivească şi să reducă la tăcere orice opoziţie internaţională faţă de atrocităţile comise, aplicând măsuri punitive zdrobitoare oricui vorbeşte”.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat după o întâlnire cu aliaţii NATO de la Bruxelles că acţiunile agresive chineze au crescut importanţa unei alianţe internaţionale puternice.

Sancţiunile „sunt foarte importante pentru ca noi să rămânem fermi şi uniţi, altfel riscăm să trimitem mesajul că agresiunea [Chinei, n.r.] funcţionează”, a spus el într-un discurs din 24 martie.

Legăturile tensionate dintre UE şi China ar putea pune în pericol un acord de investiţii bilaterale pe care UE urmează să îl voteze la începutul acestui an.