Noile negocieri de pace de la Istanbul. Atacul asupra bombardierelor ruseşti a avut efect: Discuţiile au durat doar o oră

Negocierile de pace dintre Rusia şi Ucraina, desfăşurate la Istanbul, s-au încheiat la doar o oră după ce au început, luni, la o zi după atacul masiv cu drone lansat de Ucraina care a distrus zeci de bombardiere strategice ale Rusiei, capabile să transporte armament nuclear, transmite Reuters.

Cea de-a doua rundă de discuţii a început cu aproape două ore întârziere faţă de ora programată, fără vreo explicaţie pentru amânare, şi s-a desfăşurat într-o atmosferă sobră cu un dialog scurt. Discuţiile au avut drept rezultat un acord privind un nou schimb de prizonieri, iar Ucraina a anunţat că o nouă rundă de negocieri este în plan.

În Rusia, înainte de începerea discuţiilor, bloggeri pro-război furioşi au cerut Moscovei să lanseze un atac devastator de represalii asupra Kievului, după ce Ucraina a lansat duminică unul dintre cele mai ambiţioase atacuri din acest conflict, vizând bombardiere ruseşti cu rază lungă de acţiune în Siberia şi în alte regiuni.

Ucraina şi Rusia au oferit evaluări complet diferite asupra pagubelor provocate flotei de bombardiere strategice a Rusiei — un element-cheie al arsenalului său nuclear — însă imaginile din satelit disponibile public arată clar că Moscova a suferit pierderi serioase de echipament.

„Privirile întregii lumi sunt aţintite asupra acestor contacte”, a declarat ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, la începutul discuţiilor, adresându-se delegaţiilor ruse şi ucrainene care stăteau faţă în faţă în fastuosul Palat Çırağan de pe malul Bosforului.

El a spus că scopul întâlnirii este evaluarea condiţiilor pentru un posibil armistiţiu, discutarea unei întâlniri directe între preşedinţii Rusiei şi Ucrainei, precum şi explorarea altor oportunităţi de schimb de prizonieri.

Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, care a condus delegaţia Kievului, a anunţat după întâlnire că s-a convenit un nou schimb de prizonieri, în continuarea celui mai mare schimb realizat până acum, intermediat la runda anterioară de discuţii.

El a precizat că acest nou schimb se va concentra pe cei răniţi grav în război şi pe tineri.

Umerov a menţionat că Moscova a transmis Ucrainei propriul proiect de acord de pace, iar Kievul — care are propriul său plan — îl va analiza.

Ucraina a propus organizarea unei noi runde de negocieri înainte de sfârşitul lunii iunie, dar consideră că doar o întâlnire între preşedintele Volodimir Zelenski şi omologul său rus Vladimir Putin poate rezolva problemele majore, a adăugat Umerov.

Şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat că delegaţia ucraineană a înmânat Rusiei o listă cu copiii despre care afirmă că au fost deportaţi în Rusia şi pe care doreşte să îi recupereze. Moscova susţine că aceşti copii au fost relocaţi pentru a fi protejaţi de conflict.

Cele două părţi urmau să discute luni ideile lor complet diferite privind cum ar trebui să arate un armistiţiu total şi un traseu pe termen lung către pace, pe fondul presiunilor din partea preşedintelui american Donald Trump, care a avertizat că SUA ar putea renunţa la rolul de mediator dacă nu există progrese.

Dar Umerov a spus că Ucraina nu a putut reacţiona la propunerile Rusiei, deoarece le-a văzut pentru prima dată luni.

Aşteptări reduse

Deşi ambele ţări, din motive diferite, doresc menţinerea implicării lui Trump în procesul de pace, aşteptările privind un progres real luni au fost scăzute.

Ucraina consideră că abordarea Rusiei de până acum reprezintă o încercare de a o forţa să capituleze — lucru pe care Kievul afirmă că nu-l va face niciodată — în timp ce Moscova, care a avansat pe front în luna mai cu cea mai mare viteză din ultimele şase luni, susţine că Ucraina trebuie să accepte pacea în termenii Rusiei sau va pierde şi mai mult teritoriu.

Putin şi-a prezentat condiţiile iniţiale pentru încheierea imediată a războiului în iunie anul trecut: Ucraina trebuie să renunţe la ambiţiile de aderare la NATO şi să-şi retragă trupele din toate cele patru regiuni ucrainene pe care Rusia le revendică şi le controlează parţial.

Conform unei foi de parcurs propuse de Ucraina, Kievul doreşte ca, după orice acord de pace, să nu existe restricţii asupra capacităţii sale militare, ca ocuparea de către Rusia a teritoriilor ucrainene să nu fie recunoscută internaţional, şi ca Rusia să plătească despăgubiri.

În prezent, Rusia controlează puţin sub o cincime din teritoriul Ucrainei, adică aproximativ 113.100 km pătraţi — aproximativ cât statul american Ohio.

Putin a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina pe 24 februarie 2022, după opt ani de lupte în estul ţării între separatiştii sprijiniţi de Rusia şi forţele ucrainene.

Statele Unite afirmă că peste 1,2 milioane de oameni au fost ucişi şi răniţi în război din 2022 până în prezent.

Trump l-a numit pe Putin „nebun” şi l-a criticat public pe Zelenski în Biroul Oval, dar consideră că pacea este posibilă şi că, dacă Putin întârzie, ar putea impune sancţiuni dure Rusiei.