Noi modificări ale Codurilor Penale la orizont. Discuţii între Toader, Dragnea şi Grindeanu

Modificarea Codurilor Penale rămâne o preocupare de mare actualitate pentru Guvern şi coaliţia la putere. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a confirmat duminică, la Realitatea TV, că a avut discuţii cu Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu pe această temă.

"În linii mari au fost câteva discuţii. Dar dincolo de discuţiile noastre, e o obligaţie izvorâtă din Constituţie, dacă nu modificăm imediat legislaţia (conform deciziilor CCR n.r.), efectul care e? Acela că norma declarată neconstituţională se suspendă 45 de zile după care îşi încetează efectele.", a declarat Toader.

Potrivit sursei citate, spre deosebire de predecesorul său Florin Iordache, care scrisese proiectul doar cu ajutorul consilierii sale, Tudorel Toader a susţinut că va lucra la actul normativ împreună cu experţii din cadrul ministerului pe care îl conduce.

În ceea ce priveşte proiectului legii graţierii şi dacă acesta va oferi "clemenţă" şi celor condamnaţi cu suspendare (situaţie în care se regăseşte Liviu Dragnea), Toader a fost lapidar în declaraţii.

"Proiectul acesta privind graţierea are o formă iniţială. Pe parcursul elaborării lui a cunoscut şi poate va cunoaşte multe modificări".

Întrebat dacă ar fi normal ca o persoană graţiată să ocupe apoi o funcţie publică, Toader a evitat să dea un răspuns direct: "Întrebarea e dificilă. Cu delimitarea dintre normal, morală şi norma juridică. Sunt rezervat să răspund pentru că există o prevedere referitoare la ce mă întrebaţi", a declarat ministrul.

Cât despre modificările ce ar trebui aduse la răspunderea magistraţilor (proiect despre care Liviu Dragnea vorbeşte adesea, prezentându-l ca profund necesar), ministrul susţine că acestea vor fi făcute transparent, fără să aibă vreo agendă ascunsă.

Reamintim că anterioara tentativă a coaliţiei la puterea de a schimba Codurile Penale a scos în stradă sute de mii de români, într-un maraton al protestelor ce continuă şi acum. Motivul? Modificările au fost făcute de aşa o manieră încât avantajau corupţii, dezincriminând aproape total infracţiunile de serviciu. Cât despre legea graţierii în forma ei iniţială, aceasta permitea eliberarea de-a valma mai devreme de după gratii a corupţilor, violatorilor, hoţilor, pedofililor etc., dacă aveau peste 60 de ani, erau bolnavi sau aveau copiii mici în întreţinere. Corupţii puteau ieşi fără să fie obligaţi să returneze prejudiciul în termen de un an, aşa cum se propusese. Revolta românilor a pus stop iniţiativelor PSD şi ALDE, OUG 132 fiind abrogată şi ulterior respinsă iar graţierea a intrat în discuţii în Parlament, de unde nu se ştie încă sub ce formă va ieşi.