Neuschwanstein - castelul de basm al lui Ludovic al II-lea de Bavaria (video)
alte articole
Superbul castel Neuschwanstein din Germania, situat într-o zonă peisagistică uimitoare, creează o lume de basm, recunoscută în întreaga lume. Castelul a fost construit în Bavaria în stil neoclasic, în anul 1866, la dorinţa lui Ludovic al II-lea, numit şi „regele nebun”. La început a fost cunoscut ca noul Hohenschwangan în onoarea locului unde şi-a petrecut o mare parte din copilărie Ludovic al II-lea, numele fiind schimbat după moartea regelui. Numele castelului se poate traduce ca „noua lebădă de piatră”.
Castelul a fost construit într-o epocă în care castelele şi fortăreţele nu erau necesare din punct de vedere strategic. Acesta a fost creat din pură fantezie: o romantică şi frumoasă compoziţie de turnuri şi ziduri în perfectă armonie cu munţii şi lacurile din împrejurimi. Combinaţia diferitelor stiluri arhitectonice şi decorurile interioare au inspirat generaţii de adulţi şi copii. Acest castel este un mare tribut al fanteziei şi imaginaţiei. Numele castelului provine de la Lohengrin, „cavalerul lebedei” din mitologia germană, protagonistul unei opere scrise de Wagner. Când a început construcţia, regele a pus două condiţii:
1. Să fie construit de muncitori bavarezi şi cu materiale locale, ceea ce a condus la crearea unei puternice industrii de artizanat în Bavaria, acest castel devenind unul dintre cele mai mari enclave industriale din Germania.
2. Văzut din exterior, să fie asemănător castelelor din poveşti care l-au încântat pe Ludovic al II-lea în tinereţea sa, în timp ce în interior să conţină toate descoperirile tehnologice ale epocii.
Cele două condiţii au fost îndeplinite, iar castelul a fost ales de compania Disney pentru filmele sale, devenind un simbol al Disneyland Resort Paris sau Eurodisney.
Castelul deţine toată tehnologia epocii sale: are curent electric, primul telefon mobil din istorie (ce acoperea doar 6 m), o bucătărie ce foloseşte căldura după regulile elaborate de Leonardo da Vinci.
Poziţia castelului în Munţii Alpi era extraordinară: din camere se puteau contempla minunatele privelişti montane, inclusiv o încântătoare cascadă care întregea superbul spectacol ce se derula în faţa ochilor. Sunt imagini greu de descris în cuvinte, dar mintea şi sufletul le preţuiesc imediat ce le descoperă.
În pădurile Bavariei, la o altitudine de 1.000 m se ridică castelul, o minunăţie arhitectonică numită „castelul de basm”. Castelul se înalţă la mai puţin de 100 m de fortăreaţa Hohenschwangan, unde a crescut Ludovic al II-lea şi de unde observa construcţia "delirului" său.
Inspiraţia i-a venit regelui în timpul unei vizite în Franţa, unde a văzut castelul Pierrefonds. Franţa, prin arta şi istoria sa, a fost un izvor nesecat al imaginaţiei lui Ludovic. Dând curs propriei idei şi cu ajutorul scenografului Christian Jank, au fost puse la punct toate soluţiile tehnice şi decoraţiile interioare. După ce a fost schiţat planul întregii opere, intră în scenă arhitectul Eduard Riedel, ce va realiza această măreaţă construcţie. 200 de muncitori au fost implicaţi permanent în construcţia impresionantului castel. Prima piatră de temelie a fost pusă în 1869, iar construcţia a durat 17 ani.
În interiorul castelului găsim unele încăperi ce reprezintă "momente" din opera lui Wagner. O dovadă în acest sens este „sala trubadurilor sau a cântăreţilor” - cea mai mare din tot castelul -, special creată pentru prezentarea operelor acestui compozitor. Este regretabil faptul că niciodată aici nu s-au prezentat operele lui Wagner.
Ludovic nu a ajuns să vadă castelul terminat, acest lucru rămânând doar un vis. Ca şi la alte palate, regele a dorit să aibă şi aici o mică grotă, construită cu armătură metalică şi ciment, ceea ce îi permitea să se izoleze de lume şi să trăiască în lumea sa de mituri.
Ludovic al II-lea părăseşte capitala München şi se instalează în castel în 1884 supervizând lucrările construcţiei. Mai concret, stătea pe o scară, acesta fiind locul său favorit pentru a urmări înaintarea lucrărilor, sau pentru a lua măsuri în legătură cu ameninţările ce veneau din partea băncii care l-a finanţat şi dorea să-i pună sechestru pe celelalte proprietăţi.
În 1886 este declarat incapabil să mai conducă Bavaria şi intră sub control psihiatric. Din nefericire, Ludovic al II-lea nu a putut să-şi vadă opera complet terminată. Pe 13 iulie 1886, regele făcea o plimbare în jurul castelului, în compania psihiatrului său. S-a întâmplat însă un lucru straniu: amândoi au fost găsiţi înecaţi în lac, generând suspiciuni cu privire la modul în care au murit.
Lucrările castelului au fost stopate timp de 6 ani, până în 1892. Schiţele şi proiectul iniţial au fost simplificate, pentru a putea fi finalizat, deoarece Ludovic avea o datorie de 14 milioane de mărci la banca ce l-a finanţat. Descendenţii regelui au vândut castelul guvernului bavarez pe o sumă ce, în prezent, egalează veniturile anuale obţinute de la turiştii care îl vizitează. În timpul vieţii, Ludovic al II-lea nu a permis vizite la castel, dar după moartea sa, familia a fost de acord să fie vizitat pentru a mai recupera din datorii.
Pentru anumite persoane, Ludovic al II-lea părea un nebun ce a cheltuit averea sa şi a familiei pentru acest castel, dar pentru alţii, printre care şi compatrioţii săi, îl văd ca pe un Mecena ce a dat Germaniei una dintre cele mai frumoase construcţii. Este cert că acest rege adora legendele, iar el a sfârşit transformându-se într-un mit.
Castelul Neuschwanstein este astăzi unul dintre cele mai populare castele din Europa. În fiecare an, 13 milioane de persoane vizitează „castelul de basm al regelui". În timpul verii, 6.000 de persoane trec prin camerele ce au fost gândite doar pentru rege. Castelul trebuie tot timpul restaurat şi îngrijit, începând de la fundaţie şi pereţii în pantă din rocă ce trebuie să fie asiguraţi şi întăriţi în diferite ocazii. Clima aspră are un efect dur pentru faţadele care necesită renovare, secţiune cu secţiune, pentru posteritate.
Din 1990 conducerea landului bavarez a plătit 11,2 milioane de euro pentru renovări şi întreţinerea castelului. Acesta poate fi vizitat participând la un tur sau la o vizită cu ghid. Cea cu ghid durează 35 de minute. Preţul este de 9 Euro, iar intrarea în castel se face prin oraşul Hohenschwangan. În interiorul castelului nu se permite fotografiatul
Ludovic al II-lea, deşi a eşuat ca rege al Bavariei, din cauza faptului că şi-a petrecut tot timpul cu proiecte şi construcţii de castele, a rămas în istoria artei şi a construcţiei ca un mare geniu, care s-a inspirat din legende şi mituri, lăsând eternităţii opere inegalabile ca formă, structură, frumuseţe şi aşezare.
Acest castel, deşi nu l-a văzut terminat, reprezintă un simbol al măreţiei arhitectonice, aflat în deplină armonie cu parcul şi grădinile care-l înconjoară. Aici frumuseţea te îmbie să visezi şi să contempli fiecare loc şi colţişor care trăiesc într-un echilibru perfect cu arta şi tehnologia.
