Negocierile privind programul nuclear iranian stagnează

Discuţiile strânse dintre Iran şi puterile mondiale privind programul nuclear iranian intră vineri în a treia zi, cu un Teheran plângându-se că nu s-a înregistrat "niciun progres" până acum în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor esenţiale, scrie Times of India.

Ajungerea la un acord acceptabil atât pentru scepticii din Statele Unite cât şi pentru cei din Republica Islamică - şi Israel - se dovedeşte a fi o sarcină enormă.

În cazul în care nu se ajunge la un acord, ar putea însemna că Iranul îşi va relua extinderea activităţilor sale atomice, iar Washingtonul şi celelalte state vor adăuga noi sancţiuni pe lângă cele deja existente, şi am putea chiar vedea posibile acţiuni militare israeliene.

Marea Britanie, China, Franţa, Rusia, Statele Unite şi Germania, cunoscute sub numele de P5 1, vor ca Iranul să îngheţe pentru o perioadă de şase luni părţi ale programului său nuclear, promiţând Iranului relaxarea unor sancţiuni, inclusiv deblocarea mai multor miliarde de dolari din veniturile din petrol blocate în conturi bancare internaţionale.

Un precedent extrem de periculos

În timp ce cele şase puteri mondiale au dezbătut joi cu Iranul chestiunea programul său nuclear, un fost oficial ONU din domeniul armelor nucleare a declarat pentru USA Today că acordul aflat în discuţie va submina visul ONU de a pune capăt proliferării armelor nucleare.

Discuţiile de la Geneva au stagnat asupra cererii de joi a negociatorului-şef al Iranului, potrivit căruia orice acord trebuie să recunoască dreptul suveran al Iranului de a produce combustibil nuclear.

"Niciun acord care nu include dreptul de a îmbogăţi uraniul de la început până la sfârşit, nu va fi acceptat", a declarat Abbas Araqchi pe contul său de Twitter, potrivit IRNA, o agenţie de ştiri controlată de stat.

Suspendarea îmbogăţirii uraniului este o "linie roşie" pentru regim, le-a declarat acesta reporterilor.

O oprire a îmbogăţirii uraniului, un proces care poate produce combustibil pentru bomba atomică, până când programul poate fi verificat ca fiind paşnic, este una dintre cerinţele cuprinse în mai multe rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU împotriva Iranului. Dar negociatorii discută permiterea Iranului să continue să îmbogăţească uraniu în schimbul anumitor garanţii pe care le-ar depune, pretind Israelul şi alţii.

Olli Heinonen, fostul director general adjunct al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, a declarat că alte naţiuni non-nucleare ar vedea refuzul de a pune în aplicare o rezoluţie, ca un semnal că ONU nu doreşte să interzică unei ţări să obţină capacitatea de a produce arme nucleare.

"Dacă nu se poate aplica acest tip de lucru simplu, care este sensul Consiliul de Securitate?", a declarat acesta în timpul unei vizite la Washington. "Alte ţări vor face la fel."

Dar alţi experţi spun că acordul propus este o soluţie din "lumea reală", care va preveni un Iran înarmat nuclear.

"Ce este de preferat, un program (iranian) puternic constrâns şi monitorizat de îmbogăţire, sau niciun acord şi un Iran care ar obţine arme nucleare, sau folosirea forţei pentru a încerca oprirea Iranului de a obţinere arme nucleare?", a declarat Robert Einhorn, care a servit în calitate de consilier special al Departamentului de Stat pentru neproliferare şi controlul armelor din 2009 până în vară.

Între timp, joi, Congresul SUA a făcut mişcări de consolidare a unor eventuale sancţiuni economice asupra Iranului în cazul în care nu se ajunge la un acord. Iranul, care pretinde că nu este în curs de dezvoltare a armelor nucleare, cere ca sancţiunile să fie slăbite, iar preşedintele Obama a cerut Congresului să nu ia măsuri până când negocierile nu sunt complete.

Senatul american condus de democraţi a anunţat joi că îi va da lui Obama timp doar până luna viitoare, înainte de a aproba sancţiunile pentru Iran. Senatorul Bob Corker, membru de top al republicanilor din cadrul Comitetului de Relaţii Externe a Senatului, a introdus o legislaţie pentru a limita în viitor capacitatea de negociere a preşedintelui cu Teheranul.

Secretarul de stat John Kerry a declarat că Washingtonul nu recunoaşte dreptul iranienilor de a produce combustibil nuclear.

Blaise Misztal, directorul interimar al Proiectului pentru Politică Externă de la Centrul pentru Politici Bipartizane de la Washington, a declarat că a permite Iranului să îmbogăţească uraniul ar face Tratatul de neproliferare a armelor nucleare "lipsit de sens". Semnatarii tratatului, din care şi Iranul este unul, sunt de acord să permită ONU să verifice, prin inspecţii şi alte măsuri că programele lor nucleare nu fac arme.

Misztal declară că permiţând Iranului să îmbogăţească uraniu, înseamnă ca acesta să păstreze toată tehnologia de care are nevoie pentru a dezvolta arme nucleare.

"După ce am stabilit un precedent cu Iranul, este greu să opreşti orice altă ţară să facă acelaşi lucru", a declarat el.

La nivel global, 34 de ţări au programe nucleare, dar numai 15 îşi pot produce propriul lor combustibil. Iranul a fost descoperit în mod repetat construind site-uri nucleare secrete şi continua să producă combustibil nuclear încălcând rezoluţiile Consiliului de Securitate.

Heinonen a condus echipele de inspecţie AIEA în Africa de Sud, Irak, Coreea de Nord, Siria şi Libia, şi a supravegheat eforturile de monitorizare AIEA în Iran în timpul carierei sale de 27 de ani la agenţie. Nestabilirea unui obiectiv clar acum la discuţiile finale şi nerezolvarea problemei privind îmbogăţirea uraniului, stabileşte un precedent negativ care ar permite ca abaterile în acest sens să continue, a declarat acesta.