Negocierile cu FMI, ocazie pentru un plus de imagine a USL

Cele două partide principale care formează alianţa USL au încercat să câştige un plus la imagine în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional referitoare la proiectul de buget pe 2014. Crin Antonescu a scos în evidenţă faptul că nu s-a acceptat creşterea cotei unice de impozitare, cu toate că reprezentanţii Fondului au menţionat că subiectul nu a fost pe agenda discuţiilor. Social-democraţii susţin că lor li se datorează în principal negocierea privind mărirea salariilor, precum şi scăderea contribuţiilor sociale cu 5 procente, chiar dacă reprezentanţii FMI afirmă că această diminuare nu poate fi prinsă în proiectul de buget deoarece trebuie găsite mai întâi resursele necesare.

Politicienii liberali şi social-democraţi încearcă să apară într-o lumină favorabilă în faţa electoratului, însă dacă se cercetează mai atent lucrurile se impun punctate unele probleme.

Este de reţinut faptul că bugetul pe anul viitor aduce noi măriri de taxe şi impozite. Se impune un impozit pe construcţiile speciale, adică pe stâlpi, pe ţevile de apă, pe conductele de gaze şi de canalizare. Totodată, preţul benzinei va fi majorat, precum şi accizele pentru produsele aşa-numite „de lux”, ţigările, alcoolul şi cafeaua. Aceste majorări vor avea consecinţe în ce priveşte puterea de cumpărare a oamenilor. Se vor mări preţurile alimentelor şi ale altor bunuri de consum.

Guvernul consideră că efectele negative vor fi compensate de măsurile sociale care sunt prevăzute în buget: creşterea salariului minim în două etape, de la 800 la 900 lei, indexarea pensiilor - care de fapt era prevăzută de lege -, majorarea salariilor mici din sectorul bugetar, acordarea de burse, într-un cuantum de 100-150 de euro, medicilor rezidenţi.

Dar nu poate fi ignorată realitatea, pentru că salariile medicilor şi profesorilor sunt foarte mici şi se menţine decalajul faţă de nivelul salariilor din Europa occidentală. Obţinerea unei burse de o sută de euro nu va stopa exodul medicilor români în Franţa, Belgia sau Germania. Cele câteva procente de majorare salarială s-ar putea să nu aibă mare relevanţă.

Sănătatea şi educaţia sunt două domenii foarte importante, care ar trebui să fie priorităţi absolute şi să se facă eforturile pe care le impun.