Nava spaţială Juno descoperă „fenomene inexplicabile” pe Jupiter
alte articole
În luna august 2016, nava spaţială Juno de la National Aeronautics and Space Administration (NASA) a realizat primul survol deasupra polilor lui Jupiter. Naveta a trecut la circa 4.000 de kilometri deasupra norilor şi a supravieţuit radiaţiilor intense emise de cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Primele date ştiinţifice ale acestor orbite, publicate vineri 26 mai a.c., în revista Science, dezvăluie pentru prima dată un haos de furtuni a căror compoziţie şi comportament nu seamănă cu nimic văzut până în prezent în Sistemul Solar.
Imaginile arată că ambii poli sunt afectaţi de cicloane în formă ovală. La polul nord, unele dintre aceste furtuni se extind până la 1.400 de kilometri în diametru. Această panoramă dezordonată este foarte diferită de ceea ce se cunoaşte despre Saturn, un alt gigant gazos, pe care există o furtună uriaşă hexagonală cu un vortex bine definit.
Datele privind temperaturile din straturile interioare ale atmosferei sugerează că, din zonele profunde sunt emanate cantităţi mari de amoniac care contribuie la formarea furtunilor observate.
Există un nor imens, situat deasupra şi mult mai sus faţă de restul Polului Nord al planetei Jupiter şi nimeni nu poate explica cum a putut ajunge acolo
În studiul publicat pe 26 mai, oamenii de ştiinţă responsabili de această misiune a NASA, condusă de Scott Bolton, au evidenţiat, de asemenea, existenţa unui nor imens cu un diametru de aproximativ 7.000 km, care se află cu mult deasupra faţă de restul Polului Nord şi nimeni nu poate explica cum a putut ajunge acolo.
Juno este prima sondă care orbitează Jupiter de mai mult de un deceniu. Până în prezent, recordul de abordare al gigantului gazos l-a deţinut sonda spaţială Pioneer 11 a NASA, care a trecut la 43.000 de kilometri deasupra norilor. Juno s-a apropiat de zece ori de Jupiter, fapt care a permis măsurarea în detaliu a intensităţii câmpului magnetic al planetei. Potrivit datelor publicate astăzi, câmpul are 7.766 gauss, dublu faţă de ceea ce se calculase anterior.
Datorită orbitei sale deasupra polilor, Juno a putut, de asemenea, să observe pentru prima dată ploaia de electroni care cade spre atmosferă şi creează aurorele boreale intense, dificil de observat de pe Pământ.
Nava spatială Juno a NASA, de dimensiunea unui teren de baschet, este prima navă către o planetă exterioară care utilizează panouri solare în loc de generatoare termoelectrice cu radioizotopi. Panourile pot genera 14 kilowaţi pe Pământ, dar pe Jupiter randamentul este de cca 500 de waţi (din cauza distanţei faţă de Soare).
Juno are nouă instrumente ştiinţifice, inclusiv două spectrometre, un radiometru, un magnetometru şi un set de instrumente dedicat studiului polilor lui Jupiter, blindate cu titan pentru a le proteja de radiaţiile intense emise de planetă.
Sfârşitul misiunii în 2018
Misiunea se va finaliza la 20 februarie 2018 când Juno va intra în straturile foarte dense ale atmosferei lui Jupiter unde va fi strivită de uriaşa presiune atmosferică, totul pentru a nu se contamina sateliţii lui Jupiter ce conţin apă şi pe care ar putea exista viaţă microbiană, mai ales Europa. Această ultimă manevră va dura aproximativ cinci zile.
În următorul deceniu, două misiuni spaţiale - Clipper de la NASA şi Juice de la Agenţia Spaţială Europeană – au programat expediţii de explorare a sateliţilor Europa şi Ganymede, unde ar exista mai multe posibilităţi să susţină viaţă, în oceanele lor îngropate sub gheaţă.
