Muzeul Satului: Meşterii populari îşi prezintă creaţiile la Târgul de Armindeni

Cei pasionaţi de meşteşugurile şi tradiţiile strămoşeşti pot lua parte, pe 1 mai, la Târgul de Armindeni organizat la Muzeului Satului din Capitală. Sărbătoarea apare în calendarul popular ca un prilej de întâlniri, negoţ şi comunicare, iar organizatorii şi-au propus să refacă atmosfera din satul de altădată.

“În tradiţia populară, Armindenul este zeul vegetaţiei care protejează animalele, holdele semănate, viile şi livezile, precum şi oamenii. Se obişnuieşte ca în această zi să se împodobească stâlpii şi porţile caselor cu ramuri verzi, precum şi intrările în adăposturile vitelor şi anexele gospodăreşti, pentru a oferi protecţie animalelor şi oamenilor împotriva răului. Tot în această zi oamenii se strâng în poieni, la iarbă verde, în pădure, vii şi livezi, consumând miel fript şi vin roşu amestecat cu pelin, pentru schimbarea sângelui şi apărarea oamenilor şi animalelor de boli”, au informat organizatorii târgului.

Numeroşi meşteri populari vor veni la Muzeul Satului, unde îi vor ajuta pe vizitatori să descopere produse tradiţionale, create cu dragoste şi dorinţa de a păstra tradiţia. Târgul este deschis între orele 9 şi 19, după care muzeul se va închide până pe 7 mai, pe perioada sărbătorilor.

“La târg vor participa 25 de meşteri populari din diverse zone ale ţării. Târgul de Armindeni se adresează tuturor celor care doresc să achiziţioneze obiecte tradiţionale şi este prima oară când se organizează la noi. Vor fi expuse icoane pe sticlă şi pe lemn, ceramică, ţesături realizate manual cu modele tradiţionale specifice zonelor respective, produse din gastronomia tradiţională etc. La intrare se achiziţionează biletul specific fiecărei categorii de vârste: adulţi, elevi-studenţi şi pensionari”, a declarat, pentru Epoch Times, Alina Anghel, de la Muzeul Satului.

Sărbătoarea de Armindeni mai este cunoscută, în tradiţiile populare, drept ziua pelinului sau a beţivului, care în fiecare an este pe 1 mai. Cu această ocazie, sărbătoarea se ţinea pentru roadele pământului şi pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta, conform Wikipedia. Tot de Armindeni, oamenii serbau pentru ca recoltele să le fie protejate de dăunători, pentru sănătatea animalelor din gospodărie şi vin bun.

Tradiţia are şi origini păgâne, dacă se ţine cont de faptul că Arminden era un zeu al vegetaţiei.

De obicei, de Armindeni, se punea câte o crenguţă verde la poartă, uşă sau la ferestrele caselor. Oamenii obişnuiau să meargă la petreceri la iarbă verde, unde mâncau miel fript şi beau vin pelin.

În unele zone exista tradiţia ca în ajunul Armindenului, să se aducă din pădure o ramură verde sau un pom, iar de 1 mai să se aşeze în faţa casei, unde se lăsa până la seceriş, când se punea în focul cu care se coacea pâinea din grâul cel nou.

Tot în ajun de Arminden, femeile nu trebuie să lucreze nici în casă şi nici pe câmp, pentru ca viforul şi grindina să nu se abată asupra satului. De Armindeni este şi sărbătoarea boilor, în care nu se pune mâna pe coarnele boilor şi nu se înjugă animalele, pentru că altfel se crede că acestea vor muri, iar oamenii se vor îmbolnăvi.