Moldovenii trimit tot mai mulţi bani acasă

În ciuda problemelor din zona euro, moldovenii care lucrează în străinătate au reuşit să trimită în ţară 81,09 milioane USD în prima lună a anului curent, cu peste 13% mai mult decât în aceeaşi lună a anului 2010. Banii lor ajută enorm economia locală, finanţând deficitul de cont curent într-o măsură mai mare decât au făcut-o autorităţile pe partea absorbţiei de fonduri europene sau investiţii.

Potrivit statisticilor Băncii Mondiale, în străinătate muncesc 700 mii moldoveni. În luna ianuarie fiecare dintre ei a trimis acasă în medie câte 115,8 dolari. Chiar şi influenţaţi de cele mai negre ştiri despre zona euro, conaţionalii noştri au reuşit să trimită în ianuarie aproape tot atât cât au trimis pe tot parcursul anului 1999 – 89,62 milioane dolari, când au început să fie contabilizate transferurile de peste hotare de Banca Naţională a Moldovei, transmite eco.md.

Fără să fie sprijiniţi de autorităţi în vreun fel, prin acordarea unei facilităţi de transfer sau prin vreo reducere de impozite, stranierii au continuat să trimită bani acasă, fie pentru copiii rămaşi în îngrijirea rudelor, fie pentru compensarea pensiilor prea mici ale părinţilor, fie pentru a investi tot la locul de baştină. Adevărul e că autorităţile au programe puţine în valorificarea remitenţelor moldovenilor. Acestea au lansat acum câţiva ani Programul Pare 1 1, care are drept scop atragerea banilor moldovenilor care muncesc peste hotare în dezvoltarea afacerilor din Republica Moldova. Dar roadele acestuia par să fie insignifiante faţă de volumul total al remitenţelor. Pentru comparaţie, în anul 2011 prin Programul Pare 1 1 au fost atrase investiţii de 35 milioane de lei, echivalentul a 2,95 milioane US, în timp ce volumul total al transferurilor a fost de 48 de ori mai mare. Majoritatea banilor trimişi în Republica Moldova contribuie la impulsionarea consumului şi la dezvoltarea domeniului de retail. Afacere care este de fapt cea mai profitabilă în prezent faţă de lansarea unei afaceri de producţie, care necesită timp pentru recuperarea plasamentului de capital. Totodată, mai sunt şi o serie de proceduri birocratice şi controale din partea instituţiilor statului, care împiedică dezvoltarea afacerilor. Sunt inovocate bariere de fiecare dată de experţii internaţionali în topurile internaţionale unde este inclusă şi Republica Moldova.

Este cunoscut faptul că sumele trimise de un emigrant în ţară scad pe măsură ce perioada de timp petrecută în străinătate creşte. Cum o mare parte dintre moldovenii din străinătate au plecat în ultimii 5-6 ani, este foarte probabil ca sumele trimise de aceştia în Republica Moldova (ca procent din economii) să fie mai mari decât în cazul ţărilor ai căror emigranţi au plecat cu 10-15 ani în urmă. Mai poate fi faptul că rata economisirii în rândul muncitorilor emigranţi este de circa 50%, cifră care din nou pare extrem de mare – de obicei, veniturile acestor oameni se situează sub medie, iar în acest context, pare imposibil să economiseşti jumătate din venit.

Prin urmare, dacă în ultimii cinci ani volumul remiterilor a fost de peste un miliard de dolari, înseamnă că o sumă de cel puţin câteva milioane este depusă în bănci sub formă de economii. Cu alte cuvinte, muncitorii moldoveni din străinătate ar putea deţine câteva zeci de milioane de euro în bănci.

Este clar că o parte dintre moldovenii care lucrează în străinătate nu se vor mai întoarce, indiferent de oportunităţile pe care le va oferi Republica Moldova. Aceştia s-au integrat în ţările în care lucrează, copiii lor s-au născut acolo, iar aici nu îi mai aşteaptă nimic.

O parte însa s-ar întoarce şi ar porni afacerile, dar guvernul nu are un program coerent prin intermediul căruia să îi ajute. În plus, în ultimii ani, în Republica Moldova nu s-a întâmplat nimic spectaculos – învăţământul face paşi mari înapoi, mediul de afaceri abia mai răsuflă, anual drumurile din ţară sunt plombate în loc să fie reabilitate, iar strategia de dezvoltare pe termen lung a ţării lipseşte cu desăvârşire.

Şi atunci, de ce s-ar întoarce aceşti oameni? De ce ar aduce miliarde de euro în ţară, când lucrurile merg aşa cum merg?

Totodată, transferurile din străinătate nu cuprind doar remitenţele, însă pe de altă parte, muncitorii moldoveni mai trimit bani şi sub formă de cash, intrări care nu sunt monitorizate dar care compensează partea din transferuri care nu reprezintă remitenţele. Prin urmare, suma comunicată de BNM reflectă într-o bună măsura totalul banilor trimişi în ţară de către cei care muncesc în străinătate.

OPINII

Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă: Volumul remitenţelor creşte cu 10-15% anual. Este o tendinţă normală

Volumul remitenţelor creşte cu 10-15% anual. Este o tendinţă normală. Moldovenii care lucrează peste hotare nu au slujbe bine plătite şi sunt mai puţin supuşi riscului reducerilor. În ce priveşte destinaţia remitenţelor putem spune că cea mai mare parte vin din Federaţia Rusă, iar acolo nu se atestă o recesiune economică. Ba dimpotrivă economia Federaţiei Ruse a avut o creştere de 3,5% în anul 2011.

În toţi anii, cu excepţia lui 2008 şi 2009 se atestă un trend de creştere a remitenţelor la începutul anului. Moldovenii nu sunt angajaţi în domeniul industrial şi de producţie din UE, care au fost într-o oarecare măsură afectate de problemele din economie, majoritatea dintre ei activează în sfera serviciilor. Totodată pot sune că criza din UE nu este una aprofundată. Constatarea e că formal statele din UE nu au intrat în criză, acum doar sunt create premise pentru o eventuală criză care se va aprofunda mai spre mijlocul anului 2012.

Viorel Chivriga, analist economic: Creşterea volumului remitenţelor poate fi explicată printr-o cerere mai mare la bani de la rudele migranţilor din ţară

Creşterea volumului remitenţelor poate fi explicată printr-o cerere mai mare la bani de la rudele migranţilor din Republica Moldova. Probabil ar putea exista şi o legătură cu facturile la întreţinere, care sunt destul de mari pe timp de iarnă. Totodată dacă vorbim de ponderea remiterilor în Federaţia Rusă nu se simte criza aşa cum se considera, în timp ce în unele state din UE guvernele au introdus măsuri de austeritate.

Moldovenii care muncesc în străinătate nu au fost remuneraţi cu mai mulţi bani, ci e vorba de o cererea mai mare din partea rudelor din ţară. Chiar dacă se anunţă o recesiune în UE asta se va resimţi peste ceva timp. Datele relevante despre volumul remitenţelor vor fi cele de la sfârşitul trimestrului, care vor arăta de fapt trendul de mai departe al volumului banilor trimişi acasă de moldoveni.

Adrian Babin, expert independent: În cei deja peste zece ani de când s-a început cel mai mare val de emigrări, piaţa remitenţelor s-a maturizat

Criza datoriilor din Europa este, într-adevăr, una fără de precedent, dar şi măsurile care se întreprind de către liderii europeni sunt de aceeaşi natură, deşi în mare parte ei sunt ghidaţi de un sentiment primar de supravieţuire. Impactul crizei asupra remitenţelor însă nu este atât de clar. Există două pieţe. Una este cea rusească, care este mai volatilă şi în cazul în care va intra în impas ne va afecta cel mai direct şi cel mai profund. Aici marea majoritate a conaţionalilor sunt angajaţi în construcţii iar sfera construcţiilor este una puternic pro-ciclică şi deci în cazul unei corecţii economice în Rusia, remitenţele vor scădea şi vor scădea drastic. Ar mai fi de adăugat că structura pieţei muncii în Rusia este diferită de cea din UE. Moldovenii îşi pot găsi cu mult mai uşor de lucru aici, dar la fel de uşor îşi pot pierde locul de muncă. Deci nivelul remitenţelor pentru 2012 va depinde în mare măsură de evoluţia economiei ruseşti.

A doua este piaţa europeană care este mai stabilă, deşi trece printr-o perioadă foarte dificilă. Marea majoritate a conaţionalilor noştri care activează în Europa sunt angajaţi în sfera serviciilor şi mai puţin în construcţii. Deci se angajează mai dificil şi îşi pierd locul de muncă mai greu. Respectiv ei au reuşit să treacă prin criză în mare parte intact. Mai mult ca atât, criza actuală afectează direct doar angajaţii instituţiilor publice din ţările UE şi doar indirect pe cei din sfera privată. Deci remitenţele din UE pot să rămână relativ stabile cu o posibilă corecţie pe parcursul anului dacă Uniunea Europeană va intra în recesiune.

În cei deja peste zece ani de când s-a început cel mai mare val de emigrări, piaţa aceasta s-a maturizat. În primul rând s-au produs schimbări de natură structurală în rândul celor care pleacă în străinătate - vârstă, ocupaţie, experienţă, iar mulţi dintre cei ce intră pentru prima dată pe piaţă sunt ajutaţi de rude şi cunoscuţi stabiliţi de ani buni în străinătate. Piaţa are acum o structură diferită decât acum zece ani. Creşte numărul celor care lucrează pe profesie sau şi-au dobândit între timp o nouă profesie, creşte numărul celor care obţin diplome în străinătate şi continuă să muncească acolo, a crescut şi numărul celor care deţin şi cetăţenie românească şi respectiv nu mai sunt impuşi să muncească la negru, necalificat. Deci o parte din ce în ce mai mare de remitenţe este o componentă stabilă.