Mai sunt nevoie de aproape 30 ani pentru finalizarea privatizării în Moldova

O dată la trei luni statul scoate la mezat proprietăţi de peste 700 mil. lei (773,4 mil.lei în martie curent), însă e capabil să vândă de şapte ori mai puţin pe tot parcursul anului (118,6 mil. lei în 2011). În aceste condiţii, statul are două opţiuni în procesul de eficientizare şi deetatizare a proprietăţii publice. Una se referă la liberalizarea totală şi limitarea rolului statului în economie. Alta se referă la dezvoltarea unor sectoare considerate a fi strategice. Până acum, se pare că autorităţile nu s-au decis categoric pentru niciuna din aceste două posibilităţi, consideră expertul asociat IDIS Viitorul, Viorel Gârbu.

Ponderea actuală a statului în sectorul real al economiei este de circa 24 la sută, în condiţiile în care în mai multe state europene acest indicator este de 10-15 la sută. La data de 1 ianuarie 2011, valoarea activelor nete din economia reală din R. Moldova a fost de 107 miliarde lei, din care cota statului a fost de peste 24 miliarde lei. Valoarea totală a patrimoniului public este de peste 66 miliarde de lei.

„Dacă este să acceptăm cifrele enunţate de Ministrul Economiei ca fiind de referinţă pentru Moldova, obiectivul în domeniul privatizării promovat în cadrul actualului executiv este reducerea la jumătate a prezenţei statului în sectorul real al economiei, sau privatizarea unor active în valoare de aproximativ 12 miliarde lei. Moldova ar avea nevoie de 30 de ani pentru a îndeplini acest obiectiv, daca este să ne orientăm după încasările medii anuale realizate în ultimii 5-6 ani din privatizarea patrimoniului public.

Deşi numărul întreprinderilor aflate în proprietate publică a crescut de la 825 în 2006 la 876 în 2010, indicatorii cantitativi rămân constanţi de-a lungul timpului: 2% pondere din totalul formelor de proprietate, 3% rată angajaţi şi 12% din volumul veniturilor din vânzări. Astfel, cifra de afaceri exprimate pe salariat în întreprinderile de stat înregistrează cele mai mici valori din economie, ceea ce denotă că aceste companii sunt de o relevanţă scăzută atât pentru sectorul privat, cât şi pentru bugetul de stat relatează eco.md.

Guvernul menţine încă multe întreprinderi în proprietate publică

Deşi liberalizarea economiei este principiul-cheie pentru politicile economice aplicate în Republica Moldova pe o perioadă îndelungată, Guvernul menţine încă o ponderea înaltă a întreprinderilor aflate în proprietate publică în sectorul real al economiei, constată Viorel Gârbu. Pe de altă parte, nu poate fi vorba nici de o politică intervenţionistă a statului aplicată în economie prin intermediul întreprinderilor aflate în proprietatea sa.

„Este salutabil faptul că pe agenda Guvernului a reapărut problematica din domeniul privatizării, dar de determinarea cu care se va reuşi să implementeze acest proces într-o manieră transparentă şi deschisă depinde succesul final al privatizării”, consideră expertul.

Viorel Gârbu recomandă sprijinirea agenţilor economici din sectorul privat, pentru ca aceştia să poată prelua activele aflate acum în proprietate publică. „Statul nu este cel mai eficient agent economic. Iată de ce ar fi utilă crearea unui fond de finanţare care să fortifice capacităţile agenţilor economici privaţi, pe lângă programe de atragere a remitenţelor în economia naţională, pentru a creşte rata investiţiilor în economia reală”.

12 miliarde lei - valoarea activelor care urmează a fi privatizate

Potrivit datelor oferite de ministrul Economiei la începutul anului 2011, aproximativ 36% din totalul patrimoniului public reprezintă activele statului în sectorul real al economiei, acestea valorând circa 24 miliarde lei. Dat fiind obiectivul anunţat de a reduce la jumătate prezenţa statului în sectorul real al economiei, valoarea activelor care urmează a fi privatizate se estimează la aproximativ 12 miliarde lei.

Aproximativ 46% din agenţii economici din proprietatea publică au înregistrat pierderi în anul 2010, dar această pondere este similară întreprinderilor proprietate privată. La o privire în detaliu se atestă că pierderile înregistrate în anul 2010 ale agenţilor economici proprietate publică sunt de aproximativ 3 mii lei pe salariat, pe când profitul este de 9 mii lei pe salariat. Pentru sectorul privat aceste date sunt de 7 şi respectiv 33 mii lei. Cea mai mare productivitate a muncii a fost înregistrată în întreprinderile cu capital străin unde în anul 2010 a fost realizat un profit în mărime de 84- 90 mii lei pe salariat.

Experţii nu recomandă parteneriatele publice-private

Din datele statistice disponibile pentru perioada 2006-2010 se atestă că activitatea întreprinderilor cu proprietatea mixtă, publică şi privată, nu este cu mult mai bună decât cea a întreprinderilor proprietate publică, din perspectiva rezultatului financiar până la impozitate, cifra de afaceri pe salariat, sau profitabilitatea. Deşi în perioada menţionată priorităţile politice în domeniul privatizării vizau anume crearea unor astfel de parteneriate, numărul întreprinderilor proprietate mixtă a fost în continuă scădere. Aceste date nu recomandă urmărirea acestei căi de deetatizare a patrimoniului public.

Proprietăţi de 773,4 milioane de lei scoase la mezat în martie

O nouă rundă de privatizări a bunurilor proprietate de stat va avea loc în luna martie, pentru care se estimează acumulări de până la 800 milioane lei. APP va scoate spre vânzare în cadrul unor concursuri investiţionale şi a licitaţiilor cu strigare mai multe societăţi pe acţiuni, multe din ele fiind nesolicitate în rundele anterioare.

„Intenţionăm să privatizăm cât mai multe active, deoarece acestea în multe societăţi pe acţiuni se decapitalizează, iar întreprinderile nu au bani pentru a face investiţii. În plus, producţia întreprinderilor nu poate face faţă cerinţelor de piaţă”, susţine Tudor Copaci, director al Agenţiei Proprietăţii Publice.

Prin urmare, vor fi propuse spre vânzare în cadrul licitaţiilor cu strigare 27 de societăţi pe acţiuni, în sumă totală de peste 400 milioane lei, valorile mobiliare din 9 societăţi pe acţiuni, amplasate pe teritoriul parcului industrial Tracom, pentru care investitorii vor fi nevoiţi să achite 50 milioane lei şi să facă investiţii de 87 mii lei, pe parcursul a trei ani. De asemenea, în martie vor fi propuse în cadrul unor licitaţii cu strigare 9 construcţii nefinalizate în valoare totală de 99 555 200 lei. În cadrul unei alte licitaţii cu reducere, vor fi scoase la mezat alte 7 construcţii nefinalizate, amplasate în mediul rural, expuse anterior la vânzare de multiple ori, dar nesolicitate.

În total, preţul iniţial de vânzare al bunurilor proprietate de stat propuse spre vânzare în luna martie se estimează la 773,4 milioane lei. APP mizează pe venituri din privatizare de 260 milioane lei.

Totodată, executivul se aşteaptă la venituri de 257 milioane lei din dividendele aferente cotei acţiunilor deţinute în societăţile pe acţiuni şi 55 milioane lei, defalcări la bugetul de stat din profitul net al întreprinderilor de stat.

În 2011, au fost privatizate bunuri proprietate publică de 118,6 milioane lei.