FMI: „Economia Moldovei creşte robust, în pofida intensificării riscurilor”

Republica Moldova a înregistrat o creştere economică robustă pe parcursul ultimilor 2 ani, deşi la moment se confrunta cu riscuri tot mai mari, pe de o parte cauzate de temperarea creşterii economice pe plan global şi continuarea crizei economice în Zona Euro, şi pe de altă parte din cauza necesităţii de a trece la treapta următoare în realizarea reformelor, menţionează Fondul Monetar Internaţional.

În cadrul unui interviu, Nikolay Gueorguiev, şeful misiunii FMI pentru Moldova, a declarat că „performanţele economice bune pe parcursul a doi ani la rând se datorează, în mare măsură, politicilor de succes promovate de Guvern, în vederea stabilizării economiei şi îmbunătăţirii climatului de afaceri. Consumul privat, investiţiile şi exporturile au crescut puternic. Astfel, exporturile au sporit în 2011 cu peste 40 la sută faţă de anul precedent, această creştere fiind încurajată de dezvoltarea capacităţilor de producţie şi accesul mai bun la pieţele Uniunii Europene şi CSI. Rata şomajului s-a redus, la moment constituind circa 5-6 la sută, acesta fiind cel mai scăzut nivel din 2008 încoace.”

Printre obiectivele programului susţinut de FMI, Gueorguiev a menţionat restabilirea durabilităţii bugetar-fiscale, menţinerea inflaţiei sub control şi restabilirea rezervelor internaţionale pentru a proteja economia în caz de şocuri externe, menţinerea stabilităţii financiare prin consolidarea cadrului de supraveghere bancară şi sporirea capacităţii de creştere a economiei prin realizarea reformelor structurale.

Printre rezultatele obţinute şeful misiunii FMI pentru Moldova a menţionat faptul că deficitul bugetar s-a redus cu două treimi în raport cu anul 2009 iar volumul investiţiilor publice a crescut cu circa 20 la sută în termeni reali.

De asemenea, Gueorguiev, a evidenţiat şi anumite carenţe: „Guvernul trebuie să ducă la bun sfârşit procesul de consolidare bugetar-fiscală. Până la finalizarea programului susţinut de FMI, deficitul bugetar urmează să constituie mai puţin de 1 la sută din PIB. Preconizăm o scădere şi mai mare a ratei inflaţiei – cu atingerea nivelului prognozat de banca centrală de circa 5 la sută – în urma consolidării cadrului de ţintire a inflaţiei. În cele din urmă, sunt necesare eforturi continui pentru facilitarea restructurării creditelor bancare neperformante şi pentru sporirea transparenţei informaţiei cu privire la proprietarii băncilor.”

„Dacă o recesiune profundă în Uniunea Europeană ar afecta economia Rusiei şi Ucrainei, atunci Moldova va trece şi ea printr-o recesiune economică cauzată de reducerea puternică a volumelor remitenţelor, exporturilor şi afluxurilor de capital privat. În aşa fel s-ar exercita presiuni asupra bugetului şi, probabil, asupra băncilor, dacă debitorii lor nu reuşesc să ramburseze creditele luate”, a precizat şeful misiunii FMI pentru Moldova.

În ultimii zece ani, relaţiile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internaţional au trecut dintr-o extremă în altă în funcţie de cine se afla la guvernare. Fostul preşedinte al ţării, Vladimir Voronin, declara la finele mandatului său că FMI se poartă ca o femeie uşuratică, care pleacă de la bărbat, fiind nemulţumit că fondul nu a acceptat politicele populiste şi de fapt ele uşuratice ale guvernării comuniste care duceau ţara spre colaps. La rândul său, la sfârşitul anului 2009, premierul Vlad Filat spunea că Fondul Monetar Internaţional este un colac de salvare pentru economia ţării.

Din 2001 şi până în prezent, relaţiile dintre FMI şi Republica Moldova au fost întrerupte de trei ori. Prima dată s-a întâmplat acum 10 ani. În timpul unei reuniuni a oamenilor de afaceri, preşedintele de atunci al ţării, Vladimir Voronin, a declarat că Moldova nu are nevoie de niciun dolar din parte Fondului Monetar. "Această organizaţie ne-a condus vreme de zece ani, şi uite unde am ajuns", a spus Voronin. Ulterior, însă, guvernarea comunistă s-a răzgândit, iar FMI a acceptat să deblocheze finanţările.

În perioada 2004 - 2009, între Guvern şi fond au mai existat neînţelegeri. În 2009, pe durata campaniei electorale fondul a suspendat relaţiile cu ţara noastră. Delegaţia a revenit la Chişinău la sfârşitul aceluiaşi an, când a negociat un nou memorandum cu Guvernul Filat, proaspăt instalat la guvernare. Atunci, premierul a recunoscut că, fără banii FMI, economia Republicii Moldova putea intra în colaps. Fondul Monetar a împrumut Republica Moldova pentru prima dată în 1993.