Expert-Grup: În 2012 vom avea o creştere reală a PIB-ului doar de 2,1 %
Anul 2012 va fi unul din cei mai problematici din perioada de după recenta criză economică mondială. Tendinţele începute în ultimul trimestru al anului precedent şi care continuă în prezent nu servesc de bun augur pentru situaţia economică internă, conchide un studiu al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, care prognozează o creştere economică de doar 2,1% faţă de 3,5% anticipate de Ministerul Economiei şi Fondul Monetar Internaţional.
În susţinerea acestei afirmaţii, experţii aduc argumentul că în decembrie 2011 indicele producţiei industriale deja a intrat „în roşu” cu o creştere de 3,7% în expresie anuală. În aceeaşi perioadă parcursul mărfurilor pe teritoriul Moldovei s-a redus cu 7,9%, tendinţă ce s-a accentuat în ianuarie 2012 (-14,8%). Totodată, ratele de creştere a exporturilor, importurilor, remitenţelor şi, respectiv, consumului au încetinit considerabil, iar băncile comerciale majorează treptat şi primele de risc incluse în dobânzile la credite relatează eco.md.
Indicatorii respectivi, de regulă, determină variaţiile ulterioare ale ciclurilor economice, ceea ce sugerează prezenţa unor riscuri recesioniste pronunţate în economia moldovenească. Având în vedere dependenţa masivă a ţării de influxurile de remitenţe şi pieţele de desfacere slab diversificate, materializarea acestor riscuri va depinde în mod direct de situaţia economică din regiune.
Prognoza Expert-Grup pentru anul 2012 ia în calcul atât evoluţia remitenţelor, consumului, cursului valutar şi factorul climatic, cât şi evoluţiile economiilor UE şi a Federaţiei Ruse, precum şi nivelul dobânzilor din aceste ţări care măsoară aşteptările agenţilor economici. În funcţie de aceste variabile, experţii estimează că creşterea economică a început să încetinească vizibil în ultimul trimestru 2011, pentru 2012 prognozând o creştere reală a PIB-ului de 2,1%.
„Este o prognoză mai pesimistă în comparaţie cu cea a Ministerului Economiei, BNM sau a organismelor internaţionale, însă o considerăm destul de realistă în contextul economic actual intern şi extern. Mai mult decât atât, nu trebuie exclus nici scenariul intrării economiei moldoveneşti în recesiune, aceasta evident, cu condiţia agravării crizei datoriilor suverane din zona euro şi alimentării aşteptărilor macroeconomice negative.”, se spune în studiu.
Caracterul deschis al economiei moldoveneşti, în comun cu modelul de creştere economică bazat pe consum, o bună parte din care este finanţată din remitenţe, expune economia Moldovei la o serie de riscuri. Acestea sunt generate, în mare parte, de tensionarea situaţiei pe piaţa muncii din regiunea europeană şi diminuarea cererii externe.
Consecinţele crizei datoriilor suverane din zona euro deja sunt vizibile şi în Moldova, prin încetinirea activităţii economice şi răcirea consumului.
Economia Moldovei este destul de vulnerabilă la eventualele şocuri din mediul extern. În particular, fluctuaţiile din Rusia au un impact mult mai sever asupra economiei moldoveneşti, însă cele din UE au un impact mai persistent. Prin urmare, repercusiunile crizei datoriilor suverane din zona euro pot fi mai modeste ca intensitate în comparaţie cu o criză similară din Rusia. Totuşi variaţiile economice din UE tind să producă pentru Moldova impacturi de o durată mult mai lungă de timp.
Un efect similar cauzat de eventualele şocuri economice din UE şi Rusia este produs şi asupra veniturilor remise de peste hotare. Astfel, în cazul Rusiei efectul este de câteva ori mai pronunţat, însă în eventualitatea unui şoc în UE, efectul durează o perioadă mult mai lungă de timp.
Impactul încetinirii creşterii sau chiar reducerii influxurilor de remitenţe s-ar manifesta practic imediat asupra cererii interne şi, respectiv, asupra creşterii economiei moldoveneşti, fapt ce la moment poate fi deja observat din datele statistice pentru sfârşitul de an 2011.
În acelaşi timp, eventualele presiuni asupra monedei naţionale în rezultatul diminuării influxurilor de remitenţe nu trebuie dramatizată, iar impactul deprecierii leului moldovenesc nu este univoc. Pe termen scurt aceasta ar putea avea unele efecte adverse care, însă, vor fi contrabalansate de altele pozitive pentru exportatorii moldoveni, care ulterior se vor putea observa la nivelul salariilor, ocupării şi investiţiilor.
Având în vedere ramificaţiile adânci ale crizei datoriilor suverane din zona euro, precum şi dependenţa Rusiei de cererea din UE, factorii de decizie din Moldova trebuie să ia în calcul înrăutăţirea eventuală a situaţiei economice practic la toţi partenerii comerciali principali ai ţării noastre.
Guvernul, împreună cu BNM, ar trebui să nu întârzie în implementarea politicilor de stabilizare macroeconomică orientate preponderent spre eliminarea restricţiilor redundante în activitatea antreprenorială, eliminarea barierelor netarifare pentru exporturile moldoveneşti prin convergenţa standardelor naţionale la cele europene, diversificarea pieţelor externe de desfacere, îmbunătăţirea cadrului concurenţial etc.
Şi FMI avertizează că în pofida ameliorării constatate în ultimele săptămâni de pe pieţele financiare, lumea încă nu a ieşit din "zona de pericol" a avertizat vineri Fondul Monetar Internaţional, care a lansat Europei un apel la adoptarea "unei strategii de creştere".
"Riscurile sunt astăzi mai mici, dar nu au dispărut", a precizat José Vinals, directorul Departamentului pentru pieţele internaţionale al FMI, la încheierea unui seminar desfăşurat în staţiunea balneară uruguayană Punta del Este.
Vinals a salutat politicile anticriză în vigoare în ţările din Uniunea Europeană, dar a făcut apel la aceste ţări "să adopte şi alte măsuri şi să stabilească o strategie de creştere".
Potrivit responsabilului FMI, este necesar "să se pună în aplicare o strategie suficient de solidă pentru a stabiliza situaţia care să permită restabilirea încrederii printre toţi protagoniştii economici şi financiari".
Seminarul din Punta del Este a reunit de miercuri până vineri peste 60 de reprezentanţi ai băncilor centrale din America Latină, Asia, Europa şi SUA.
