Modificările Codului Contravenţional cu privire la publicarea datelor cu caracter personal au stârnit aprinse discuţii

Joi a fost modificat Codul Contravenţional de către Legislativul Republicii Moldova. Potrivit noilor prevederi persoanele cu funcţii de răspundere vor fi pedepsite dacă fac publice date cu caracter personal contrar legii.

Schimbările au pus în discuţie problema accesului la informaţiile de interes public şi au stârnit nemulţumirea deputaţilor liberali. În acest sens liberalii consideră că prin aceste modificări guvernarea va interzice accesul la arhivele statului şi publicarea informaţiilor despre crimele din perioada sovietică.

Potrivit adevărul.md, Mihai Ghimpu a amintit că în anul 2010, pe când era preşedinte interimar, a constituit o comisie pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar şi a permis accesul istoricilor la mii de documente păstrate la Serviciul de Informaţii şi Securitate şi la Ministerul Afacerilor Interne.

”Este vorba de deportări, foametea organizată şi dosarele politice. Timp de 20 de ani aceste crime au fost ascunse, iar decretul semnat de mine în 2010 a făcut dreptate, aşa ca generaţiile de astăzi să cunoască ce s-a întâmplat cu buneii şi străbuneii lor”, a precizat Mihai Ghimpu, preşedintele Partidului Liberal din Moldova.

De asemenea liberalul a evidenţiat că ” Puterea actuală doreşte tăinuirea călăilor regimului comunist şi a decis să interzică publicarea datelor cu caracter personal. Mai mult, guvernanţii vor să facă modificări în Codul Contravenţional şi să stabilească amenzi pentru cei care vor da publicităţii aceste date… Presa, juriştii, istoricii, toată lumea trebuie să aibă acces la aceste dosare”.

La rândul său Oleg Efrim, ministrul Justiţiei pretinde că modificările sunt necesare pentru a racorda legislaţia noastră la cea europeană, menţionând că ”persoanele cu funcţie de răspundere publică sunt un subiect al Codului Contravenţional, alături de persoanele fizice şi juridice.”

”Legislaţia noastră este în corespundere perfectă cu directivele Uniunii Europene. Protecţia datelor cu caracter personal este unul dintre punctele principiale în discuţiile şi negocierilor pentru semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană. Este un subiect închis, care nu se mai discută”, a mai declarat Oleg Efrim.

Nemulţumiţi de prevederile privind datele cu caracter personal sunt mai mulţi istorici, jurişti şi jurnalişti.

Cornelia Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice consideră că pentru jurnaliştii de investigaţie, acum este foarte greu să documenteze anumite cazuri, în mod special fapte de corupţie.

”CEDO şi alte instituţii internaţionale stabilesc pentru demnitarii plătiţi din bani publici un nivel foarte redus de protecţie, atunci când este vorba de anumite documente. Astfel, cetăţenii sunt în drept să verifice averile demnitarilor şi afacerile lor, dacă există suspiciuni că demnitarul respectiv nu este onest. La noi, se pare, demnitarii se protejează din ce în ce mai mult” a menţionat Cornelia Cozonac.

Potrivit directorului executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, dacă odată cu introducerea acestor modificări vor exista bariere în plus, acest lucru va influenţa şi munca jurnaliştilor.

”Pe lângă faptul că ar lipsi o parte din cetăţeni de informaţii despre evenimente care au afectat viaţa rudelor lor, ar împiedica şi restabilirea adevărului istoric. În Ucraina, există o legislaţie dură privind protecţia datelor de către stat, inclusiv a persoanelor publice. Sper că exemplul vecinilor să nu le surâdă unor funcţionari de la noi.”, informat directorului executiv al Asociaţiei Presei Independente.

Gheorghe Negru, preşedintele interimar al Asociaţiei Istoricilor din Moldova este de părerea că ”ar trebui să fie stabilită foarte clar noţiunea de „date cu caracter personal“. Dacă este vorba de informaţii ce ar discredita o persoană, atunci e OK.”

Trebuie, în schimb, să aflăm tot ce ţine de activitatea unor persoane în posturi publice, mai ales din trecutul comunist…Noi, istoricii, întâmpinăm şi alte piedici în studierea arhivelor. Deocamdată, nu avem acces la dosarele care au fost transmise de la SIS la Arhiva Naţională. Mai este aşa-zisa „mapă specială“, despre care am discutat încă atunci când a fost creată Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului totalitar comunist. Ştiu că acele documente au fost transmise la Guvern şi urmau să fie desecretizate, dar nici astăzi nu cunoaştem soarta lor”, a relatat Negru.