Modelul european trebuie modificat, dar nu schimbat (Sofia Echo)

Preocupările privind o eventuală scufundare a Europei sunt în creştere, scrie ziaristul Clive Leviev-Sawyer într-un editorial publicat de Sofia Echo. Aceste preocupări se manifestă nu numai la nivel înalt, la întâlnirile între oficiali de stat, ci şi pe stradă, în condiţiile în care protestele din diferite ţări împotriva măsurilor de austeritate devin din ce în ce mai comune.

În ultimele zile avertizările din partea Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale au devenit mai insistente, iar vocile care prezic o recesiune - mai numeroase.

Având problemele lor specifice, Budapesta şi Bucureştiul apar pe ecranele televiziunilor în modul în care a apărut Atena în anul 2011, a cărei soartă rămâne încă neclară.

FMI a avertizat despre posibilul impact al crizei din zona euro asupra pieţelor emergente, cum ar fi cele din centrul şi estul Europei. 'Chair dacă aceste pieţe au fost destul de rezistente la şocurile şi evoluţiile din economiile mari în ultimul an, în ultimul timp indiciile sunt mult mai proaste, iar climatul general de afaceri s-a deteriorat.'

Potrivit Fondului Monetar Internaţional cea mai mare provocare pentru Europa va fi să se restabilească încrederea şi să se pună capăt crizei din zona euro. La 23 ianuarie, şefa FMI, Christine Lagarde, a declarat că dacă nu vor fi luate măsuri în ceea ce priveşte criza din zona euro, economia globală se poate găsi în situaţia din anul 1930.

Într-un raport lansat pe 24 ianuarie Banca Mondială a îndemnat la reformarea modelului european de creştere. Banca recunoaşte că acest model a adus prosperitate câtorva sute de milioane de oameni de pe continent, timp de mai multe decenii, dar afirmă că acesta are nevoie de modificări.

'Europa trebuie să aducă nişte modificări la modelul său economic, nu să-l abandoneze', crede Philippe Le Houerou, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală. 'Confruntându-se cu o dinamică adversă a datoriilor, mulţi europeni îndeamnă la un nou model de creştere. Este bine că în Europa nu există nicio automulţumire, dar o eventuală pierdere a încrederii poate fi periculoasă. Sunt multe atribute atractive ale modelului european de creştere care au dus la o prosperitate, nemaivazută altundeva şi altădată. Aceste elemente trebuie sprijinite', afirmă Le Houerou.

În plus, în reportul său privind perspectivele economice globale din ianuarie 2012, Banca Mondială afirmă că ţările din Europa şi Asia Centrală trebuie să-şi evalueze vulnerabilitatea şi să se pregătească să facă faţă efectelor imediate şi celor de termen lung ale recesiunii economice.

'Majoritatea ţărilor din regiune au mai puţine resurse fiscale disponibile pentru a face faţa deteriorării bruşte a condiţiilor la nivel mondial, în comparaţie cu 2008/09,' notează Banca Mondială.

Realităţile măsurilor de austeritate sunt grave, aşa cum am spus, nu numai în Grecia. Cele mai grave tulburări sociale din România în ultimii ani, în care mai multe persoane au fost rănite în cele două săptămâni de proteste împotriva măsurilor de austeritate şi a corupţiei larg râspândite, au fost legate de reformele cerute de către FMI, UE şi Banca Mondială în schimbul unei asistenţe financiare de peste 20 miliarde de euro, afirmă Vocea Americii.

Măsurile de austeritate din România includeau reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, creştere taxelor, diminuarea fondurilor pentru sănătate şi educaţie.

Ungaria, a cărei economie s-a îndreptat spre recesiune, s-a implicat într-un scandal cu Comisia europeană referitor la controlul guvernamental asupra băncii centrale, a instanţelor judiciare şi a protecţiei datelor personale. La 17 ianuarie Budapesta a primit o lună pentru a răspunde preocupărilor Comisiei Europene. La 24 ianuarie miniştrii de finanţe din UE au sprijinit un raport care ameninţă guvernul lui Viktor Orbán cu sancţiuni pentru că acesta a eşuat să limiteze deficitul bugetar al Ungariei sub 3% din PIB.

În acelaşi timp, saga elenă continuă cu negocierile Atenei cu FMI, UE şi Banca Centrală Europeană şi cu creditorii privaţi. De asemenea, se înmulţesc insistenţele pentru acordarea unor garanţii politice pentru aplicarea măsurilor de austeritate.

În acest context, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare Olli Rehn a declarat la 24 ianuarie că Europa ar putea să se confrunte cu o 'recesiune moderată' în prima jumătate a anului 2012, iar revenirea economică este puţin probabilă înainte de cea a două jumătate a anului.

La 14 ianuarie, analistul Moritz Kraemer de la agenţia de rating Standard & Poor's a spus că sunt şanse de 40% că în anul 2012 zona euro să se contracteze cu 1,5%. În opinia lui Kraemer răspunsul politic al Uniunii Europene nu a fost la nivelul provocărilor cu care a avut de a face zona euro, se mai afirmă în editorialul publicat de Sofia Echo.