Mitul privind 'calea rusă' serveşte unui singur scop: întărirea actualei puteri (Die Zeit)

Dacă încerci să studiezi fără emoţii principiile de bază ale politicii externe ruse, vei constata că acestea sunt preponderent pragmatice şi servesc unor interese concrete, potrivit săptămânalului german Die Zeit, preluat de Inopressa.ru.

În plan global, este vorba despre pieţe de armament, de combustibil, transferul de tehnologii şi o lume multipolară. Cel mai important principiu al politicii externe ruse este neamestecul, iar pe locul doi - stabilitate cu orice preţ.

În ceea ce priveşte componenta ideologică, aceasta poate fi observată în atitudinea Rusiei faţă de fostele republici sovietice. Moscova le consideră zonă a influenţei sale exclusive. De altfel, în politica faţă de acestea, un rol determinant îl joacă nu doar interesele, ci şi regretele cauzate de pierderea lor şi atitudinile imperiale ale Rusiei, consideră Die Zeit.

Retorica Occidentului privind drepturile omului este văzută la Moscova în mare măsură fie ca naivitate, fie ca tertip cu ajutorul căruia Occidentul vrea să învingă Rusia. Regimul lui Putin are, potrivit publicaţiei germane, următoarea opinie: toate acestea sunt uneltire antirusească, încă de pe vremea 'revoluţiei portocalie' din 2004 din Ucraina, când în urma protestelor în masă, sprijinite de organizaţii americane, în această ţară au fost fixate noi alegeri, pe care Viktor Ianukovici, care primise deja felicitări din partea lui Putin, le-a pierdut.

Aceasta a fost 'una dintre cele mai importante înfrângeri politice externe ale lui Vladimir Putin', subliniază săptămânalul. Tocmai de atunci organizaţiile necomerciale au ajuns să fie considerate în Rusia 'platformă pentru elemente occidentale subversive'.

Rusia a rupt-o şi cu Occidentul, continuă Die Zeit. Din politica apropierii de Europa, care era desfăşurată, chiar dacă fără prea mare chef, între Est şi Vest în anii 1990, nu a mai rămas demult nimic. În loc de democraţie şi prosperitate, Rusia nouă, postsovietică, ce era consultată de experţi neoliberali şi americani, a primit terapie de şoc, sărăcie, fărădelege şi îmbogăţirea neruşinată a oligarhilor.

'Vitregii ani 1990 le-au inoculat celor mai mulţi ruşi repulsie faţă de 'experimentele democratice', constată publicaţia germană. Tocmai de aceea, Vladimir Putin este considerat 'salvatorul ţării'.

De asemenea, din punctul de vedere al ruşilor, nu au adus nimic în schimb nici concesiile pe care tânărul Putin le-a făcut la începutul anilor 2000, când le-a oferit sprijin SUA după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. În loc de aceasta, preşedintele american George W.Bush a continuat extinderea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) spre Est şi nu a încetat să exporte democraţia.

Un alt factor care a subminat încrederea ruşilor faţă de Occident şi modelul său a devenit criza financiară mondială, subliniază Die Zeit.

Nu în ultimul rând, săptămânalul german opinează că de multe ori Rusia se simte ignorată: criza din Cipru şi prima variantă de ajutorare din partea Uniunii Europene (UE), despre care conducerea rusă a aflat din buletinele de ştiri, este cea mai bună confirmare a acestui lucru. Moscova vrea neapărat să participe la toate procesele, doreşte ca părerea ei să conteze, chiar şi atunci când nu poate să ajute cu nimic.

Occidentul trebuie să rămână un partener economic sigur, să aducă în Rusia capital şi 'know-how', să-şi deschidă pieţele pentru întreprinderile ruseşti. Mai mult de atât - cu atât mai mult respectarea valorilor comune - Moscova nu doreşte. De la Kremlin se aude mereu că 'ruşii sunt speciali, că ei au valori proprii şi propriul lor model economic'.

În realitate, legenda despre unicitatea poporului rus, despre 'calea rusă', este doar o himeră. Această idee, pe care nu au reuşit să o formuleze nici sociologi de la 'Levada-Ţentr', nici vreunul dintre respondenţii ruşi, este foarte atractivă din punct de vedere politic. Mitul despre 'calea rusă' serveşte unui singur scop: întărirea actualei puteri, conchide Die Zeit.