SUA şi Rusia vor relua comunicarea în format '2+2', în pofida schimbului de 'liste negre'
alte articole
SUA şi Rusia doresc normalizarea relaţiilor, în pofida schimbului de 'liste negre'. Acest lucru a fost demonstrat de reacţia accentuat favorabilă a Moscovei la mesajul preşedintelui american Barack Obama, transmis luni liderului rus Vladimir Putin de către consilierul lui Obama în probleme de securitate naţională, Thomas Donilon. Potrivit cotidianului rus Kommersant, unul dintre paşii-cheie în direcţia modificării actualului trend de deteriorare a relaţiilor bilaterale va deveni reluarea formatului '2+2', lucru pe care preşedinţii celor două ţări îl vor anunţa în septembrie.
Emisarul lui Barack Obama şi-a ales pentru vizita la Moscova un moment extrem de nepotrivit. Cu două zile înainte de aceasta, Washingtonul a dat publicităţii 'Lista Magnitski', impunând sancţiuni economice şi de vize pentru 18 cetăţeni ruşi, iar a doua zi Moscova a publicat o listă de răspuns cu 18 cetăţeni americani. Părea că misiunea lui Tom Donilon este condamnată la eşec, însă în final aceasta s-a desfăşurat uimitor de bine, constată Kommersant.
Principala misiune a emisarului american era de a-i transmite lui Putin un mesaj personal din partea lui Obama, mesaj în care este prezentat modul în care preşedintele american vede evoluţia relaţiilor ruso-americane în următorii ani.
Luni seara, Tom Donilon a fost primit de ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. La finalul întrevederii, ministrul rus a anunţat că anularea problemelor care în ultima vreme se înmulţesc între cele două ţări, este 'obiectivul numărul unu'. Printre factorii iritanţi ai relaţiilor bilaterale, Lavrov a enumerat 'Lista Magnitski', 'problemele cu adopţiile de copii ruşi de către cetăţeni ai SUA', 'atitudinea inadmisibilă faţă de ruşi'.
'John Kerry (secretarul de stat al SUA) şi Tom Donilon mi-au spus că Administraţia Obama conştientizează efectul iritant al unor asemenea manifestări asupra relaţiilor bilaterale şi va lua măsuri pentru anihilarea acestor factori iritanţi. Vom vedea. Vom judeca faptele, nu vorbele', a atenţionat Serghei Lavrov.
De altfel, potrivit cotidianului rus menţionat, reacţia lui Lavrov a fost una destul de prietenoasă: mulţi se aşteptau la o mult mai vehementă primă atitudine a ministrului rus de externe la publicarea 'Listei Magnitski'.
După întrevederea cu Lavrov, Tom Donilon a fost primit la Kremlin, unde a avut o întrevedere cu şeful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev. Discuţiilor dintre cei doi s-a raliat pentru o scurtă perioadă de timp preşedintele rus Vladimir Putin.
Reacţia Kremlinului la mesajul de la Washington a fost una şi mai favorabilă. Consilierul lui Putin, Iuri Uşakov, a anunţat că tonul discuţiei dintre preşedintele rus şi emisarul american a fost 'destul de pozitiv', 'la fel ca şi caracterul acelor semnale pe care ni le transmite acum Administraţia Obama'. Uşakov a explicat că în mesaj au fost abordate toate problemele cu caracter militaro-politic (sistemul antirachetă, reducerea arsenalelor nucleare) şi comercial-economic (majorarea schimbului comercial). 'După cum a fost subliniat de preşedintele Putin, noi vom prelua, desigur, aceste mesaje pozitive', a declarat Uşakov.
Conform precizărilor lui Iuri Uşakov, preşedinţii rus şi american se vor întâlni în acest an de două ori: în iunie, în timpul summitului G8 din Irlanda de Nord, şi în septembrie, în cadrul summitului G20 de la Sankt Petersburg.
Pentru Kremlin, întrevederea principală este cea de a doua, subliniază Kommersant, care precizează că în timpul ei părţile planifică să anunţe una dintre măsurile-cheie pentru normalizarea relaţiilor bilaterale: reluarea întrevederilor în format '2+2' dintre miniştrii de externe şi cei ai apărării ai celor două ţări.
Ultima dată, negocieri în acest format s-au desfăşurat în perioada 2007-2008. Tocmai în timpul lor au fost puse, de fapt, bazele noului Acord privind măsurile în vederea continuării procesului de limitare şi reducere a armelor strategice ofensive, semnat în 2010, şi au fost ridicate multe dintre îngrijorările părţii ruse în legătură cu planurile preşedintelui de atunci al SUA, George W.Bush, în ceea ce priveşte sistemul antirachetă.