Ministrul Sănătăţii: Reforma sistemului sanitar nu înseamnă tăieri de fonduri pentru pacienţi, ci eficientizarea resurselor

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria, că reformarea sistemului de sănătate nu presupune reducerea fondurilor pentru pacienţi sau diminuarea resurselor spitalelor, ci o optimizare reală a modului în care acestea sunt folosite.

„Corectăm componente care acum nu funcţionează. Sistemul a fost peticit prea mulţi ani, iar acum nu mai putem face reforme punctuale, nu mai e suficient să modificăm paragrafe din Legea 95. Este nevoie de o reformă reală, care să reflecte adevărul din sistem”, a afirmat Rogobete.

El a precizat că a vizitat mai multe spitale în ultimele săptămâni şi a constatat că, în ciuda aceleiaşi legislaţii şi finanţări, există spitale publice care funcţionează excelent, mai bine chiar decât unele unităţi private. El a făcut un apel direct către managerii care susţin că „nu se poate”, cerându-le să lase locul celor care pot produce rezultate.

„Nu mi-a fost teamă să spun adevărul din sistem, dar de multe ori mi-e ruşine în faţa pacienţilor. Avem un buget de 77 de miliarde de lei la CNAS, dar în continuare, în unele spitale, pacienţii sunt trimişi să cumpere algocalmin sau paracetamol”, a menţionat Rogobete.

Oficialul a subliniat că reforma sistemului sanitar nu vizează medicii dedicaţi, care fac gărzi suplimentare, lucrează peste program şi salvează vieţi, ci „excepţiile” – cadrele medicale care părăsesc spitalul public pentru a lucra în privat sau care nu respectă programul. Printre măsurile anunţate se numără creşterea atribuţiilor managerilor, inclusiv posibilitatea de a rezilia contractele celor care nu respectă obligaţiile de serviciu.

Un punct esenţial al reformei este reorientarea pacienţilor de la spitalizarea continuă către ambulatoriul de specialitate şi spitalizarea de zi, ceea ce ar reduce costurile şi ar creşte eficienţa diagnosticării şi tratamentului. În acest sens, se vor recalcula tarifele pe caz rezolvat şi pe zi de spitalizare, iar pentru secţiile cu grad redus de ocupare se vor căuta soluţii de eficientizare, fără a se pune problema închiderii spitalelor sau concedierii personalului.

„Nu mă tem să afirm că, în România, există spitale unde avem mai mulţi şefi de secţie decât pacienţi. Aceasta este, în primul rând, o problemă de ineficienţă financiară, deoarece plătim salariile personalului medical şi nemedical din aceste unităţi, indiferent dacă există sau nu pacienţi.

Să nu fiu înţeles greşit: nu ne dorim închiderea acestor spitale, sub nicio formă. Nu se pune problema restructurării personalului medical. Nu va fi dat nimeni afară.

Însă trebuie, împreună, să găsim soluţii pentru a stimula activitatea medicală, diagnosticul şi tratamentul pacienţilor în cât mai multe unităţi sanitare", a declarat ministrul.

Reforma prevede, de asemenea, "ajustarea treptată până la eliminare a contribuţiei personale pentru serviciile medicale spitaliceşti în unităţile private decontate cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate".

"Ce vreau să spun este că Ministerul Sănătăţii împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate derulează multe programe de screening, de exemplu, sau programe de diagnostic, programe de tratament pentru pacienţii cronici sau pentru cei cu patologii grele. Şi aici mă refer la oncologie, dar nu numai. Decontează proteze care sunt implantate pacienţilor în timpul intervenţiilor chirurgicale.

Decontează reactivi, analize medicale, medicamente şi lista poate continua. Mediul privat a spus afirmativ de multe ori în ultima perioadă, în ultimele săptămâni, că îşi doreşte un parteneriat corect şi transparent cu Ministerul Sănătăţii şi cu Sistemul Public de Sănătate. Aceste două măsuri vin tocmai pentru a întări acest parteneriat cu mediul privat şi cu spitalele publice, în sensul în care pacienţii se pot prezenta atât în unităţile private, cât şi în cele publice, pentru aceste programe despre care discutăm, fără a mai plăti taxă suplimentară.

Fără a mai plăti acea coplată. Pe de altă parte, această măsură vine în sprijinul asigurărilor private de sănătate, pe care trebuie să le dezvoltăm. Vorbim de ele de 20 de ani, dar nu s-a întâmplat nimic concret", a explicat ministrul.

Rogobete a subliniat nevoia reevaluării şi reclasificării spitalelor, având în vedere că aceasta nu s-a mai făcut de peste 20 de ani, în ciuda schimbărilor demografice şi nevoilor actuale. În acest context, se va introduce categoria de „spitale strategice”, capabile să răspundă eficient urgenţelor medicale majore.

Un alt capitol important al reformei vizează combaterea fraudei. Oficialul a anunţat sancţiuni dure pentru unităţile sanitare, publice sau private, care decontează servicii medicale fictive.

"Am avut surprinza să vedem că pe acelaşi pacient au fost decontate în aceea zi multe servicii, cu toate că pacientul nu a fost prezent niciodată în unitatea sanitară publică, sau privată. Motiv pentru care venim cu o măsură destul de grea, dar nu imposibil de aplicat, şi anume instituirea unei sancţiuni şi recuperarea contravalorii serviciilor medicale, în cazul în care, în perioada derulării contractului, structurile de control ale caselor şi, sigur, ale Ministerului Sănătăţii, raportează conform contractului în vederea decontării acestor servicii care nu au fost efectuate. Iar furnizorul de servicii medicale spitaliceşti nu poate face dovada efectuării acestora pe baza evidenţelor proprii.

Sancţiunea nu va fi în amenzi. Sancţiunea va fi o sumă stabilită printr-un procent mare de 10% la contravaloarea serviciilor de spitalizare aferente lunii în care s-au înregistrat aceste servicii decontate efectiv. Pe scurt, CASA nu va plăti 10% din valoarea contractului cu unitatea sanitară, publică sau privată, dacă sunt identificate astfel de cazuri de fraudare, până la urmă, a sistemului şi de decontare efectivă a serviciilor", a mai spus Alexandru Rogobete.

Totodată, începând cu 1 august, punctul pe serviciu medical în ambulatoriul clinic va creşte de la 5 lei la 6,5 lei, urmând să ajungă la 8 lei de la 1 ianuarie, pentru a stimula activitatea medicală în această zonă.

Ministrul a anunţat şi o măsură de flexibilizare a activităţii medicilor din spitalele publice, care vor putea presta servicii în ambulatoriul de specialitate fără program fix, în funcţie de disponibilitate şi nevoile spitalului.

„Toţi medicii angajaţi într-un spital public vor avea obligaţia, prin rotaţie, să lucreze şi în ambulatoriu. Nu mai putem menţine un sistem rigid şi birocratic care îngreunează accesul pacienţilor la consultaţii non-urgente”, a afirmat Rogobete.

Declaraţiile complete în materialul video.