Ministrul "penal" Dragnea: Abordarea strategică anticorupţie a MDRT a fost apreciată pozitiv în ultimul raport MCV

Vicepremierul Liviu Dragnea a afirmat, joi, în cadrul Conferinţei Anuale Anticorupţie, că "abordarea strategică în domeniul anticorupţiei la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice" a fost o "iniţiativă care a fost apreciată pozitiv în ultimul raport MCV".

“Am făcut demersuri concrete în implementarea proiectului care se numeşte „Abordare strategică în domeniul anticorupţiei la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iniţiativă care a fost apreciată pozitiv în ultimul raport MCV. Un pas concret îl reprezintă selectarea a trei experţi anticorupţie, din state care înregistrează printre cele mai scăzute cote de corupţie, respectiv Finlanda, Olanda şi Germania”, a declarat ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

De asemenea, Liviu Dragnea a mai precizat că echipa de experţi anticorupţie va elabora, începând cu luna aprilie, un ghid de etică care va fi furnizat tuturor autorităţilor locale şi care va servi ca “îndrumar la care se pot raporta mereu funcţionarii din administraţia publică locală”.

“Aceşti experţi vor începe activitatea în cadrul ministerului şi în cadrul proiectului chiar începând cu luna următoare. Ei vor fi implicaţi în toate fazele de elaborare a propriei strategii anticorupţie a ministerului şi, de asemenea, ne vor oferi expertiza lor pentru realizarea de ghiduri de etică - un obiectiv important al ministerului nostru. Vreau să spun, în acest sens, că elaborarea unui ghid de etică, ce va fi furnizat tuturor autorităţilor locale, este important pentru că este un îndrumar la care se pot raporta mereu funcţionarii din administraţia publică locală, precum şi autorităţile locale. De asemenea, ne vor furniza expertiză în cadrul unor evaluări în domeniul anticorupţiei la nivelul administraţiei publice”, a explicat vicepremierul.

“În calitate de viceprim-ministru”, Liviu Dragnea a evidenţiat, totodată, şi “voinţa fermă a Guvernului de a implementa măsuri anticorupţie eficiente, cu efecte concrete şi palpabile în tot sistemul administraţiei publice, atât centrale, cât şi locale”.

“Suntem perfect conştienţi şi trebuie să fim toţi perfect conştienţi, atât administraţia centrală, cât şi administraţia locală, că o strategie anticorupţie bine gândită, atent monitorizată, bine implementată, cu efecte concrete, aduce beneficii atât în plan internaţional, cât şi intern. Măsuri anticorupţie care să aibă efecte concrete creează, în primul rând pentru investitorii români şi străini, o garanţie că în România competiţia este corectă şi transparentă, între agenţii economici. Pe de altă parte, cetăţenii României pot avea satisfacţia că găsesc servicii publice de calitate, în condiţii corecte. De asemenea, pentru agenţii economici este o garanţie fundamentală că în România există un mediu economic transparent, predictibil şi sănătos, un mediu în care îşi pot dezvolta afacerile”, a subliniat Liviu Dragnea.

Ce obiective are Conferinţa Anuală Anticorupţie

Lucrările Conferinţei Anuale Anticorupţie au început joi la Palatul Parlamentului şi vor continua şi vineri. Evenimentul este organizat de Camera Deputaţilor, prin Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în colaborare cu Ministerul Justiţiei şi face parte din proiectul “Măsuri suplimentare în vederea realizării obiectivelor de referinţă din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din Olanda prin intermediul Ambasadei Olandei la Bucureşti.

Proiectul are drept obiectiv consolidarea capacităţii autorităţilor române de a implementa măsurile adoptate în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Obiectivul general al Conferinţei este creşterea gradului de cunoaştere şi vizibilitate a măsurilor de prevenire a corupţiei în sectorul public şi privat. În acest scop, sunt prevăzute dezbateri privind stadiul implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2012 – 2015,
analiza bunelor practici dezvoltate şi a principalelor măsuri care urmează să fie luate în anul 2013.

Alături de vicepremierul Liviu Dragnea au mai fost prezenţi la deschiderea lucrărilor Conferinţa Anuală Anticorupţie, senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu.

Printre participanţi au fost şi reprezentanţi din partea principalelor instituţii publice, cum ar fi Horia Georgescu preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Oana Schmidt-Hăineală, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Livia Doina Stânciu, preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

De asemenea, la eveniment au luat parte şi ambasadorul Olandei în România, Mattheus Van Bonzel şi Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti.

Liviu Dragnea, urmărit penal

După referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu ce a avut loc anul trecut, procurorii DNA au început urmărirea penală a lui Liviu Dragnea.

Astfel, actualul vicepremier şi ministru al Dezvoltării şi Administraţiei Regionale din Guvernul Ponta este acuzat penal în dosarul fraudelor de la referendum pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, folosire a influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii de foloase necuvenite, instigare la violarea secretului votului şi instigare la oferirea de bani pentru a determina alegătorul să voteze.

Cu toate acestea, Liviu Dragnea nu are nicio interdicţie şi pot ocupa, din punct de vedere legal, o funcţie publică chiar dacă acestea sunt la un nivel înalt.

Liviu Dragnea a fost chemat pentru prima dată la DNA pe 6 septembrie 2012. Responsabilii DNA au informat că procurorii au început urmărirea penală faţă de Dragnea pentru folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane, instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.

Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit influenţa şi autoritatea în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia, potrivit DNA.

Astfel, Dragnea ar fi iniţiat o asociere formată din numeroase persoane (preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare coordonaţi de responsabili locali şi judeţeni, preşedinţi de organizaţii judeţene şi locale şi primari ai partidului), iar scopul acestei asocierii era săvârşirea de infracţiuni privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

"În acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui număr restrâns de persoane să obţină, în timp real, informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în secţiile de votare. Astfel, oră de oră, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezenţei la urne, identificând secţiile de vot cu prezenţă slabă", a anunţat DNA.

Deocamdată, doar din descoperirile făcute de DNA, numărul voturilor fraudate la referendum este evaluat la aproximativ 1,5 milioane. Dacă la acestea s-ar adăuga şi cele descoperite de procurorii de la Parchetul General, numărul acestora este mult mai mare.

Pe de altă parte, potrivit rezoluţiei DNA de începere a urmăririi penale, secretarul general al PSD Liviu Dragnea a fost "centrul de comandă al unui sistem naţional de influenţă, cu structură piramidală, care se suprapune asocierii în vederea săvârşirii de infracţiuni".

Totodată, reţeaua pe care a pus-o la punct Dragnea cuprinde mii de oameni, inclusiv persoane cu funcţii politice sau publice şi afacerişti.

Dacă va fi găsit vinovat, Liviu Dragnea riscă până la 15 ani de închisoare.

Comisia Europeană solicită demiterea lui Dragnea din Guvern. Ponta refuză

În raportul despre evoluţia justiţiei din România, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) al Comisiei Europene (CE), oficialii europeni solicită demiterea tuturor miniştrilor care sunt anchetaţi penal, în vederea luptei anticorupţie pe care a reiterat-o Executivul în documentul cu cele 11 solicitări ale Uniunii Europene (UE) pe care premierul Victor Ponta s-a angajat să-l pună în practică.

Iniţial, în raportul MCV ar fi fost vizaţi ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, ministrul Economiei Varujan Vosganian şi ministrul Dezvoltării Regionale Liviu Dragnea, conform unor surse citate de France Presse.

Pe pagina sa de internet, Comisia Europeană (CE) a modificat ulterior - fără a face public acest lucru - raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), înlocuind formula "trei miniştri cercetaţi penal" cu "două cazuri confirmate" de miniştri cercetaţi penal.

Cu toate acestea, primul ministru Victor Ponta a declarat la începutul lunii februarie că nu renunţă la cei doi miniştri la care se referă raportul MCV al Comisiei Europene, atâta timp cât nu există o decizie definitivă a unei instanţe împotriva acestora.

"Nu, nici vorbă (nu renunţ - n.r.), pentru că în raport se vorbeşte în mod greşit de fapte de corupţie. Or, niciunul nu e acuzat de fapte de corupţie, niciunul nu e acuzat de fapte, din momentul în care au devenit miniştri şi din moment ce i-am propus în Parlament şi preşedintele le-a semnat decretele, să vin acum să spun că acum am aflat sau acum mi-am dat seama că nu-i bun Fenechiu sau Dragnea mi se pare, totuşi, un gest neserios", a precizat Victor Ponta la Realitatea TV.

"Noul guvern şi-a reiterat obiectivul de a lupta împotriva corupţiei, dar, dintre persoanele nou-numite în funcţia de ministru, trei erau cercetate penal pentru fapte de corupţie", se menţiona în raportul MCV în versiunea publicată iniţial.

Sorin Roşca Stănescu: ANI nu ar trebui să existe

Senatorul PNL, Sorin Roşca Stănescu, care a participat la Conferinţa Anuală Anticorupţie ce s-a desfăşurat joi, la Palatul Parlamentului, declara pe 15 ianuarie anul curent, că Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI) nu ar trebui să existe. În opinia liberalului, instituţia ar trebui “fie desfiinţată, fie restructurată” sau “coafată”.

"Agenţia Naţională pentru Integritate nu ar trebui să existe şi, în ceea ce mă priveşte (...), susţin un program al USL, pentru că în programul USL se exprimă semne de întrebare vizavi de acest experiment făcut în România, cu ANI. Fondul problemei este dacă această instituţie se justifică sau nu. (...) Nu se justifica, pentru ca incompatibilităţile pot fi oricând constatate de unul dintre cele două parchete - de DNA sau de DIICOT", a afirmat Sorin Roşca Stănescu, într-o emisiune difuzată de postul B1 TV.

Senatorul PNL a subliniat că ANI face parte dintre instituţiile despre care s-a discutat în USL în legatura cu desfiinţarea sau restructurarea lor.

"Au fost dezbateri în partid şi în PNL şi în PSD, şi în interiorul coaliţiei, în legătură nu numai cu ANI, ci şi cu mai multe instituţii care trebuie fie desfiinţate, fie restructurate. (..) Desfiinţăm sau nu desfiinţăm ANI sau îl coafăm sau îl restructurăm, asta e o discuţie care va avea loc şi e necesară în interiorul grupului parlamentar", a precizat în cadrul aceleiaşi emisiuni, Sorin Roşca Stănescu.

Tot atunci, liberalul a afirmat, că doreşte reducerea atribuţiilor CNA, acestea urmând să fie strict tehnice.

ANI verifică averea lui Sorin Roşca Stănescu

Şeful Agenţiei Naţionale pentru Integritate (ANI), Horia Georgescu a anunţat la jumătatea lunii martie că instituţia verifică averea parlamentarului Sorin Roşca Stănescu, care a criticat declaraţia acestuia. În opinia senatorului liberal „investigare” este sinonim cu „anchetă”.

„Dumnealui este îndreptăţit să critice. Este senator al României, poate să ridice nişte semne de întrebare la adresa instituţiei, la adresa managementului instituţiei, dar, pe fond, când te duci şi spui că o instituţie a statului de drept, care combate corupţia şi care a contribuit la credibilitatea României, trebuie să o desfiinţezi, este o mare problemă”, a replicat Horia Georgescu.

Sorin Roşca Stănescu: "M-am autopropus pentru a colabora cu Securitatea prin 1973"

În 1992, Sorin Roşca Stănescu a recunoscut că a colaborat cu Securitatea, folosind numele conspirative "H15" şi "Deleanu", dar a explicat că a oferit informaţii doar Brigăzii Antiteroriste a Securităţii.

"M-am autopropus pentru a colabora cu Securitatea prin 1973. La sfârşitul facultăţii m-am împrietenit cu un tânăr care era unul din liderii organizaţiei palestiniene din România. De la acesta am aflat că urma sa pună la cale într-o altă ţară un atentat terorist. (...) M-am întâlnit cu ofiţerul de la Brigada Antiteroristă şi aşa mi s-a propus să colaborez şi pe viitor", a afirmat Sorin Roşca Stănescu la Realitatea TV, în 2006.