Mini-summitul UE privind imigraţia nu aduce rezultatele scontate. Calvarul lui Merkel continuă
alte articole
Liderii din 16 state UE au discutat despre un efort unit în vederea soluţionării crizei imigraţiei din Europa, însă la mini-summit nu s-au luat decizii concrete.
“Vom continua să lucrăm pentru a rezolva aceste probleme”, a declarat cancelarul german Angela Merkel duminică, după întâlnirea din Bruxelles, potrivit RFE/RL.
“Pe lângă unele neînţelegeri, a existat multă unitate”, a adăugat cancelarul german, care este supusă presiunilor în Germania ca să ofere soluţii cu privire la problema imigraţiei masive.
Întâlnirea de duminică a avut loc înaintea unui summit la care vor participa toţi cei 28 de membri UE, planificat în perioada 28-29 iunie.
Merkel se confruntă cu presiuni din partea lui Horst Seehofer, ministrul de Interne şi aliatul ei îndelungat, care a ameninţat că va implementa controale unilaterale la graniţele Germaniei dacă nu se va ajunge la un acord la nivelul UE privind imigraţia.
Ungaria, Polonia, Slovacia şi Republica Cehă – aşa numitul Grup de la Vişegrad - au declarat că boicotează mini-summitul din cauza opoziţiei la apelurile lansate de statele UE vestice, în special Germania, ca toţi membrii blocului să “împărtăşească povara” şi să accepte o cotă obligatorie privind relocalizarea imigranţilor sosiţi pe continent.
Cancelarul german a apelat la solidaritate, declarând că Bruxelles-ul nu poate lăsa pe cont propriu ţările folosite de imigranţi ca puncte de intrare în Europa deoarece acest lucru “ar însemna că ele trebuie să rezolve toate problemele singure”.
Peste un milion de imigranţi au sosit în Europa începând cu 2015, majoritatea lor fugind de războaiele din Siria şi Irak, dar şi de sărăcia din Africa, alimentând tensiunile în rândul membrilor blocului şi consolidând influenţa partidelor anti-imigraţie care au înregistrat victorii importante şi neaşteptate în alegerile recente de pe continent.
Tensiunile sunt încă ridicate în ciuda scăderii masive a numărului imigranţilor sosiţi în Europa.
De asemenea, şi în ţările occidentale s-au amplificat tensiunile în ceea ce priveşt politicile privind imigraţia.
În urmă cu câteva zile, Italia şi-a închis porturile pentru o navă care transporta peste 600 de imigranţi salvaţi din Mediterană, care a ajuns în cele din urmă în Spania.
Premierul italian Giuseppe Conte a declarat duminică faptul că ţara sa doreşte o “schimbare radicală” la politica UE privind imigraţia.
Acesta a declarat că aşa-numita Regulă de la Dublin, pe baza căreia imigranţii trebuie să îşi înregistreze cererile pentru azil în prima ţară UE în care intră la sosirea pe continent, ar trebui modificată în întregime.
Italia a propus Strategia europeană privind imigraţia pe mai multe nivele, în baza căreia doreşte să “rezolve problema într-o manieră structurată, deoarece opinia publică ne spune acest lucru”, a adăugat Conte.
Conform planului italian de 10 puncte, UE va lucra cu agenţia ONU pentru refugiaţi şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie pentru a crea centre de protecţie a refugiaţilor în ţările de tranzit, în care să fie examinate cererile de azil înainte să sosească în Europa.