Mihail Gofman: Moldova deţine toată informaţia privind furtul miliardului. Nu era nevoie de Kroll

În februarie 2017, Mihail Gofman, expert titular în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului din Comitetul MoneyVal pe lângă Consiliul Europei, fost şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), care acum se află în SUA, a depus la Preşedinţia R. Moldova un document care descrie cu lux de amănunte pregătirea şi înfăptuirea jafului secolului, de care însă nu s-a ţinut cont.

În opinia celor care l-au citit, datele prezentate în acel document erau mai mult decât suficiente pentru începerea unor investigaţii, nefiind nevoie, de fapt, de compania Kroll. Potrivit lui Mihail Gofman, acel document este o radiografie a pregătirii jafului secolului şi ceea ce s-a făcut până la jaful secolului.

Acesta a menţionat, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră”, de la Jurnal TV, că SPCSB din cadrul CNA a informat, practic, toate structurile statului, Procuratura, CNA, şi bineînţeles a fost informată clasa politică ce era şi este la guvernare în prezent, începând cu Preşedinţie, Parlament, Guvern, Consiliul Superior de Securitate.

Însă, a precizat Gofman, nici una dintre instituţiile statului nu a reacţionat. Analistul economic Victor Ciobanu consideră că preşedintele Dodon, partenerul mai mic al lui Plahotniuc, nu a făcut nici o declaraţie în acest sens, deşi a promis în campania prezidenţială ca făptaşii furtului miliardului vor ajunge la puşcărie, deoarece tăcerea lui se înscrie în general în toată schema găştii de la guvernare în care Plahotniuc este coordonatorul tuturor şi Dodon face de fapt o figuraţie pe diferite aspecte.

Mai mult decât atât, Gofman a ţinut să precizeze că ministerele abilitate în supravegherea sistemului bancar deţin toată informaţia elaborată de mai mulţi specialişti, experţi din mai multe ministere, în special a celor din SPCSB încă din aprilie 2012 şi nu aveau nevoie de informaţii suplimentare, cum ar fi raportul Kroll.

Scopul iniţial nu a fost să se fure acest miliard din rezerva valutară a ţării. Scopul iniţial a fost să se vadă dacă băncile pot să gestioneze rezervele valutare ale ţării. Atunci mi se părea aberant ce discutau persoane care executau indicaţiile celor care sunt acum la guvernare. Pentru realizarea acestei infracţiuni s-a încercat să se preia controlul a 70 la sută din sistemul bancar şi în principiu le-a reuşit.

Au urmat creditele neperformante de un miliard de lei. Ulterior, a urmat emisia fictivă de 16 milioane de acţiuni la suma de 80 milioane lei care, practic, au fost finanţate din contul BEM fiind luat un credit de 50 milioane de dolari printr-o companie care aparţinea lui Ilan Şor, bani care au perindat în 5-6 companii off-shore care ulterior s-au întors în BEM”, a explicat fostul şef-adjunct al SPCSB din cadrul CNA.

În context, Victor Ciobanu a explicat în limbaj popular ce trebuie să faci ca să furi acel miliard din rezerva de stat. Potrivit acestuia, se instaurează controlul asupra celor trei bănci Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank, important fiind ca una dintre ele să fie de stat, aceasta fiind BEM. Ulterior, după ce s-a cedat pachetul de acţiuni al băncii, aceasta devenind privată, „începi într-o veselie să acorzi credite neperformante care nu se vor întoarce, creând în cele trei bănci o gaură de aproximativ un miliard”.

Luând în considerare faptul că era anul 2014 şi se mergea spre alegeri prezidenţiale, s-a venit cu ideea salvării băncii de stat, BEM, în care milioane de cetăţeni aveau depozite, altfel se prăbuşea totul, si aşa s-a ajuns la rezerva Băncii Naţionale (BNM). Astfel, BNM a eliberat cel de-al doilea miliard care tot era nerambursabil, pentru că „am văzut că nu se duce la salvarea deponenţilor dar la cu totul alte bănci care au făcut plasamente din cele sistemice care tot erau în schemă”.

Ulterior, nici acest miliard nu a fost restituit, după care băncile s-au declarat falimentare şi a venit un nou Guvern care a declarat că toţi cetăţenii sunt datori să întoarcă acel miliard cu procentele de rigoare în decurs de 25 de ani. „În aşa mod se adună o sumă frumuşică, nu de un miliard, dar de circa vreo 4 miliarde dacă le punem pe toate grămăjoară. Iată de fapt ceea ce se numeşte generic furtul miliardului. Noi toţi suntem pasibili să întoarcem ceea ce au furat ei”, a reiterat Victor Ciobanu.