Merkel recunoaşte că teroriştii s-au infiltrat în Europa printre refugiaţi

Peste un milion de refugiaţi au sosit în Germania anul trecut după ce guvernul ţării a declarat că aceştia se pot stabili în ţară.

Totuşi, numărul mare de migranţi a cauzat probleme în ţările din estul Europei.

Luând cuvântul luni, cancelarul german Angela Merkel a declarat că “parţial, afluxul de refugiaţi a fost folosit pentru a introduce terorişti”.

Lipsa controalelor de frontieră între statele europene din spaţiul Schengen a fost un motiv de dispute puternice.

Comentariile cancelarului au fost făcute după ce şeful serviciului german de informaţii Hans Georg Maassen a anunţat că 17 militanţi ai grupului jihadist Statuli Islamic au pătruns în Europa pretinzând că sunt refugiaţi.

În plus, declaraţia lui Merkel a fost făcută după ce un grup de jihadişti sirieni au plănuit să desfăşoare un atac în orşul Düsseldorf din vestul Germaniei.

Propunerile cancelarului Merkel de a deschide graniţele Germaniei pentru migranţi şi refugiaţi în 2015 au fost iniţial aprobate de poporul german.

Totuşi, după o serie de atacuri sexuale comise de migranţii din Orientul Mijlociu asupra mai multor femei din oraşul Koln în Ajunul Anului Nou care au şocat opinia publică, aceasta şi-a schimbat atitudinea faţă de planul auotrităţilor.

Săptămâna trecută, UE a anunţat crearea unei Forţe comune de protecţie a frontierelor şi coastei (EBCG) pentru a preveni afluxurile necontrolate de migranţi, care va fi trimisă în zonele unde graniţa externă a blocului devine prea aglomerată. Scopul este acela ca forţa să devină operaţională în scurt timp dar, aparent, vor fi necesare câteva săptămâni sau chiar luni pentru a se ajunge în acel punct. Crearea noii forţe va fi monitorizată de Slovacia, care a preluat preşedinţia UE pentru şase luni.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a susţinut: “În timp ce statele membre îşi vor păstra suveranitatea, iar forţele de protecţie a frontierelor naţionale vor rămâne actorii cheie pentru gestionarea frontierelor [statelor respective], EBCG va acţionă ca o plasă de siguranţă: în situaţii excepţionale, când un stat membru este incapabil să facă faţă situaţiei pe cont propriu, EBCG va fi capabilă să intervină, folosind un set de resurse oferite de statele membre. Acum, Parlamentul European şi Consiliul European trebuie să facă paşii oficiali necesari pentru a finaliza [proiectul]. Este important ca Agenţia pentru Paza Graniţelor şi a Zonelor de Coastă să poată începe să opereze într-un timp cât mai scurt”.

Câteva ţări UE, în special cele din estul Europei, au luat problema în propriile mâini în acest an în încercarea de a reduce numărul de migranţi care încearcă să pătrundă pe teritoriile lor. Garduri temporare de sârmă ghimpată au fost ridicate în primele luni ale acestui an la graniţa Ungariei cu Serbia, Slovacia, România şi Croaţia, la graniţa sloveno-croată, la graniţa slovaco-austriacă şi la la frontiera Macedoniei cu Grecia şi Serbia.