„Meduza” - În noua componenţă a Dumei de Stat se află mai mulţi criminali de război

În Rusia au avut loc primele alegeri pentru Duma de Stat de la începutul marelui război. Conform rezultatelor preliminare, „Rusia Unită” obţine un număr record de mandate — mai mult de trei sferturi din totalul locurilor, scrie Meduza.
Partidul a anunţat deja că numai din rândurile sale vor deveni deputaţi 49 de „participanţi la operaţiunea militară specială” (aceasta a fost, de fapt, cererea preşedintelui Vladimir Putin, care consideră că militarii trebuie să devină „noua elită”).
Dar aceasta nu reprezintă nici pe departe întreaga componenţă a „fracţiunii operaţiunii militare speciale”.
Mulţi dintre cei care nu au fost ei înşişi pe front sunt totuşi implicaţi în război: o finanţează sau asigură infrastructura necesară. „Meduza” a analizat biografiile tuturor celor care, conform rezultatelor preliminare, vor intra în parlament. Conform calculelor noastre, „fracţiunea SVO” este formată din 148 de deputaţi — adică o treime din Duma de Stat. Şi este vorba doar despre cei care au o legătură evidentă cu războiul — şi a căror legătură poate fi urmărită pe baza datelor publice.
Câţi „participanţi la SVO” sunt în noua Duma?
Numărul exact nu este încă cunoscut: unii dintre câştigători ar putea încă să renunţe la mandat sau să ocupe o altă funcţie.
Se pare că nici măcar în cadrul partidului „Rusia Unită” nu s-a stabilit încă definitiv lista pentru „fracţiunea SVO”. Imediat după anunţarea rezultatelor, partidul a comunicat că vă trimite în Duma de Stat 86 de participanţi la război. Această declaraţie a fost preluată de agenţiile de ştiri, însă ulterior ştirile au fost şterse — la cererea membrilor „Rusia Unită” — iar secretarul Consiliului General al partidului, Vladimir Yakushev, a menţionat un nou număr (semnificativ mai mic decât primul): 49.
Totuşi, acest număr pare mai apropiat de adevăr. Încă din etapa primarelor, „Rusia Unită” a marcat cu un simbol special candidaţii care au participat la război (pentru aceasta li s-a acordat un bonus de 25% la voturile obţinute în cadrul primarelor). Printre cei care figurau pe listele partidului (şi pot pretinde un mandat) sau care au câştigat în circumscripţii uninominale, astfel de persoane sunt exact 49. În total, „Rusia Unită” deţine 355 de locuri din 450.
Experienţa lor este variată: sunt atât comandanţi de unităţi de luptă, cât şi medici militari şi instructori. De exemplu, Badma Başankaev a instruit militarii în medicina tactică. Iar Vadim Logunov a lucrat cu detaşamentul „Grom” al Ministerului Afacerilor Interne în regiunea ocupată Herson, unde a asigurat protecţia funcţionarilor care eliberau documente ruseşti ucrainenilor.
Cu toate acestea, statutul declarat de participant la război nu este întotdeauna susţinut de dovezi concrete privind serviciul militar. „Meduza” a scris încă de la finalul primarelor că, printre câştigătorii cu statutul de „participant la operaţiunea militară specială”, se află numeroşi deputaţi şi funcţionari în exerciţiu. Unii au obţinut acest statut datorită vizitelor umanitare la front. În ceea ce priveşte experienţa militară a unor candidaţi, nu s-au găsit deloc informaţii publice. De exemplu, sursele publice menţionează vizitele lui Oleg Ivaninski în regiunea Luhansk ocupată, dar nu există date privind participarea sa la acţiuni de luptă.
În total, „Meduza” nu a reuşit să găsească informaţii concrete despre serviciul militar al a patru candidaţi (şi acum potenţiali deputaţi), pe care „Rusia Unită” i-a poziţionat ca „participanţi la operaţiunea militară specială”: pe lângă Ivaninski, aceştia sunt Nikolai Alekseenko, Dmitri Vorona şi Shamsail Saraliev.
Astfel, în cazul lui Alekseyenko s-au găsit rapoarte detaliate doar despre activităţi care nu aveau legătură cu acţiunile de luptă. La 1 august 2022, el a scris pe site-ul său că, în calitate de „coordonator al reconstrucţiei” raionului Izium, a inspectat obiective din Izium (Alekseyenko s-a născut în acest oraş), ocupat temporar de Federaţia Rusă. În aceeaşi zi, Alekseenko a relatat că a întâmpinat în Kupiansk camioane cu aproximativ 50 de tone de alimente, medicamente şi materiale de construcţie; a doua zi — că a livrat medicamente la spitalul din Izium.
Ulterior, Alekseenko a contribuit la aprovizionarea trupelor ruse prin intermediul fundaţiei caritabile „Izium”, pe care a înfiinţat-o el însuşi, iar în primăvara anului 2024 a primit medalia Ministerului Apărării „Pentru contribuţia la consolidarea apărării Federaţiei Ruse”.
Un alt potenţial deputat al Dumei de Stat, Dmitri Vorona, a lucrat anterior ca ministru adjunct al Afacerilor Interne şi Justiţiei din Ucraina, iar apoi a condus Serviciul Naţional de Înregistrare. După Euromaidanul din 2014, a părăsit funcţia publică, s-a dedicat profesiei de avocat şi s-a mutat în Crimeea anexată. Acolo a devenit mai întâi consilier al şefului rus al peninsulei, Serghei Aksenov, iar apoi a condus Corporaţia pentru Dezvoltarea Crimeei.
După începerea războiului pe scară largă, Vorona a fost numit consilier al şefului administraţiei de ocupaţie din regiunea Zaporijia, Evgheni Balitski — şi senator din teritoriul ocupat. Pentru acest lucru, el a fost condamnat în contumacie în Ucraina la 12 ani de închisoare.
Spre deosebire de Ivaninski şi Vorona, care nu au afirmat niciodată că au participat direct la acţiuni de luptă, unii potenţiali deputaţi au declarat public acest lucru — însă cuvintele lor trezesc mari îndoieli. Printre aceştia se numără Dmitri Sablin şi Vitali Milonov, care au fost realeşi în Duma de Stat.
Pe site-ul lui Sablin s-a anunţat că, în octombrie 2022, acesta a semnat un contract şi a intrat în serviciile de informaţii. În aceeaşi toamnă, „corespondentul militar” Semen Pegov l-a prezentat pe Sablin ca fiind o persoană care, încă din primele zile ale invaziei, se afla „în permanenţă pe teren”. Între timp, conform datelor privind zborurile, publicate de The Insider, la 7 octombrie 2022, deputatul a plecat împreună cu soţia sa din Moscova, via Sochi, spre Antalya, iar la 12 octombrie s-a întors la Moscova.
Iar subunitatea BARS „Cascadă”, condusă de Sablina, este un exemplu elocvent al aşa-numitelor „batalioane ale deputaţilor” (cunoscute şi sub numele de „batalioane de spălare a băniilor”), formaţiuni în care „servesc” de obicei funcţionari şi politicieni care doresc să-şi demonstreze loialitatea faţă de superiorii lor sau să-şi ispăşească vina pentru vreo abatere.
Milonov şi-a descris serviciul militar mai detaliat decât Sablin. Pe 12 octombrie 2022, el a declarat pentru „Fontanka” că serveşte în artileria Brigăzii a 3-a a „RPD” lângă Gorlovka. În aceeaşi zi, a fost fotografiat la comitatul militar din Sankt Petersburg — însă deputatul a explicat această „întoarcere” prin refacerea documentelor după anexarea republicii autoproclamate: anterior fusese militar în „miliţia populară a RPD”, iar acum depunea cererea ca voluntar.
Potrivit lui Milonov, el a fost sergent inferior şi ţintaş şef al tunului antitanc MT-12. În martie 2023, Milonov a povestit ziarului „Komsomolskaya Pravda” că a petrecut cinci luni pe front: întoarcerea acasă a o a explicat prin expirarea contractului şi a promis că se va întoarce pe front (dar nu a făcut-o niciodată).
Chiar recent, în august 2026, într-un interviu acordat bloggerului Amiran Sardarov, Milonov a declarat că a ucis oameni în război. La întrebarea dacă îi este greu să trăiască după asta, deputatul a răspuns: „Nu. Este datoria ta ca militar”.
Din partea altor partide, în noua Duma au fost admişi provizoriu încă patru candidaţi care au legături cu „SVO”. Trei dintre ei sunt din rândul LDPR. Este vorba de comandantul brigăzii „Alexandru Nevski”, Alexei Vereshchagin, precum şi de Dmitri Zhirkov, pe care partidul îl prezintă ca participant la război, însă în sursele publice nu există informaţii privind prezenţa sa directă în zona de operaţiuni militare. În acelaşi timp, în aprilie 2023, Zhirkov a primit medalia Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse „Pentru consolidarea solidarităţii de luptă” pentru sprijinul acordat participanţilor la război.
De asemenea, din partea LDPR ar putea ajunge în parlament (dar acest lucru nu este încă clar) comandantul „BARS-Bryansk”, Serghei Antoşin, care a condus o brigadă de voluntari în zona de frontieră a Rusiei; „Meduza” nu a găsit informaţii despre serviciul său pe teritoriul Ucrainei.
Din partea partidului „Rusia Justă”, a intrat în Duma Oleg Cernyşev — comandantul Regimentului 1429 de infanterie motorizată de gardă. Partidul a preluat patronajul asupra acestui regiment la înfiinţarea sa, în toamna anului 2022.
Un alt viitor deputat cu experienţă militară a intrat în Duma ca candidat independent: este vorba de Magomed Valikhov, medic militar al Trupelor Aerotransportate din Dagestan.
Printre candidaţii la parlament din partea Partidului Comunist al Federaţiei Ruse (KPRF) şi a partidului „Oameni Noi”, „Meduza” nu a identificat niciun participant la război.
Întreaga nouă Duma de Stat este parlamentul unei ţări aflate în război: este puţin probabil că măcar un singur deputat să poată fi numit anti-război. Dar, aşa cum a demonstrat „Meduza”, cel puţin 148 de persoane sunt legate direct de război.
Ce se ştie despre cei care au luptat cu adevărat?
Unul dintre posibilii deputaţi din partea partidului „Rusia Unită” este Nursultan Mussagaleev (alegerea sa în Duma de Stat era sub semnul întrebării, dar partidul însuşi a anunţat deja că a fost ales).
„Rusia Unită” l-a menţionat printre participanţii la programul „Timpul eroilor”, care au câştigat alegerile pentru Duma de Stat. Înainte de cariera politică, Mussagaleev a servit în Regimentul 104 de paraşutişti de asalt al Diviziei 76. În Rusia, el a primit titlul de erou. În Ucraina, este suspectat de crime de război comise în apropierea Kievului.
În octombrie 2023, SBU a anunţat că, în timpul ocupaţiei raionului Bucha, Mussagaleev le-a ordonat subordonaţilor săi să reţină un bărbat de 29 de ani care trecea printr-un punct de control rusesc. Conform versiunii anchetei ucrainene, acesta a fost dus într-o pădure de lângă Dmitrovka, torturat şi apoi împuşcat la ordinul ofiţerului. Printre dovezi, SBU a menţionat mărturia unui prizonier rus care a servit în aceeaşi unitate.