AI creează "cicluri vicioase" în întreaga economie americană

Documentele juridice şi depoziţiile recent dezvăluite în procesul intentat de publicaţia The New York Times împotriva Microsoft şi OpenAI au scos la iveală ceva extraordinar: directorii executivi erau perfect conştienţi de puterile distructive ale AI atunci când s-au grăbit să lanseze produse care încorporează această tehnologie, în urma succesului exploziv al ChatGPT de la OpenAI.

Documentele interne ale Microsoft citate de avocaţii ziarului au avertizat asupra unei realităţi sumbre care se desfăşoară acum în întreaga economie: „buclele distrugătoare”, în care AI monetizează munca creatorilor umani, subminând în acelaşi timp sistemele economice care le-au finanţat munca în primul rând, potrivit revistei Futurism.

„Strategia noastră de conţinut bazată pe AI a declanşat un «cerc vicios» care va afecta performanţa modelelor noastre şi, în acelaşi timp, a întregului web”, se menţionează într-un document intern al Microsoft. „Este extrem de neobişnuit ca un produs final să ameninţe fundamentele economice ale furnizorilor săi esenţiali, dar aceasta este situaţia pe care am creat-o pentru afacerea noastră cu modele lingvistice mari (LLM) în ceea ce priveşte «lanţul de aprovizionare cu conţinut» al acesteia.”

Cu cât priveşti mai atent, cu atât vezi mai multe cercuri vicioase peste tot. Jurnaliştii, de exemplu, obişnuiau să-şi publice articolele pornind de la premisa că platformele online le vor atrage cititori. Dar acum, instrumente precum ChatGPT şi Gemini de la Google pur şi simplu rezumă articolele lor fără a direcţiona cititorii către site-urile lor, declanşând o criză care pare gata să distrugă mass-media independentă.

Situaţii similare se petrec şi în alte industrii, de la muzică la industria cinematografică. În ansamblu, mulţi sunt îngrijoraţi că AI va deveni în cele din urmă suficient de puternică pentru a elimina un număr uriaş de locuri de muncă, creând o situaţie în care consumatorii şomeri nu vor mai avea fondurile necesare pentru a susţine economia.

Ironia, aşa cum subliniază documentul Microsoft, este că industria AI este un şarpe care îşi mănâncă propria coadă: chiar produsele pe care le impune utilizatorilor se bazează pe conţinut cultural proaspăt, chiar în timp ce distrug stimulentele economice necesare pentru crearea acestuia.

Este, de asemenea, o situaţie gravă pentru web-ul deschis, care a sărbătorit recent momentul macabru în care a ajuns să fie dominat de mai mult conţinut generat de AI decât de conţinut creat de oameni. Pe măsură ce companiile — în special Google — schimbă fundamental modul în care utilizatorii interacţionează cu web-ul, tot mai multe ziare, instituţii media şi posturi locale de ştiri se luptă din greu să-şi acopere cheltuielile.

Mai rău încă, aşa cum au arătat documentele juridice din procesul privind drepturile de autor intentat de NYT, persoane din interior au recunoscut că întreaga operaţiune se bazează pe furt.

„Milioane de oameni din întreaga lume vor considera în curând că modelele mari le «sug» toată munca, ceea ce reprezintă un furt uluitor de proporţii fără precedent”, se recunoaşte într-un document intern al Microsoft.

Multe alte industrii creative resimt, de asemenea, presiunea, pe măsură ce ciclurile vicioase legate de AI continuă să submineze mijloacele de trai. Conform celor mai recente date ale Biroului de Statistică al Muncii din SUA, este un adevărat masacru — peste 200.000 de locuri de muncă din industriile „creative” au fost pierdute doar în ultimii patru ani, aproximativ perioada de când OpenAI a lansat ChatGPT.

Muzica generată de AI înlocuieşte rapid piesele produse de oameni pe serviciile de streaming, forţând platformele să decidă unde să traseze linia de demarcaţie. Unele au implementat reguli stricte şi clare, în timp ce altele continuă să permită utilizatorilor să exploateze algoritmii fără restricţii.

Studiourile de la Hollywood mizează tot mai mult pe AI, în timp ce actorii protestatari se luptă să-şi facă auzită vocea. Mulţi dintre ei se tem că imaginea sau vocea lor ar putea deveni în curând fără valoare, ceea ce reprezintă o ameninţare existenţială la adresa mijloacelor lor de trai.

Chiar şi piaţa muncii este prinsă într-un cerc vicios. Din ce în ce mai mulţi solicitanţi de locuri de muncă disperaţi apelează la AI pentru a-şi îmbunătăţi CV-urile şi a manipula portalurile de locuri de muncă bazate pe AI, în timp ce recrutorii se îneacă într-un val de candidaturi aproape identice.

„Ne aflăm într-o situaţie tragică în care fiecare parte are o problemă”, a declarat pentru Wired Daniel Chait, CEO-ul companiei Greenhouse, specializată în sisteme de urmărire a candidaţilor. „Ei folosesc AI pentru a-şi rezolva propria problemă, dar într-un mod care agravează problema.”

„Astfel, o utilizare mai intensă a AI generează o utilizare şi mai intensă a acesteia, fără ca nimeni să aibă de câştigat”, a adăugat el. „Cu cât se întâmplă mai des, cu atât situaţia se agravează.”

În mod similar, utilizarea AI în sala de clasă a crescut vertiginos, elevii folosind tehnologia pentru a-şi face temele, transferând sarcinile cognitive către maşină. Între timp, profesorii lor folosesc AI pentru a elabora teme, eliminând treptat factorul uman din acest proces. Cadrele didactice care se opun ideii de a folosi această tehnologie se află în conflict cu administratorii şcolari.

Efectele pe care AI le-a avut asupra educaţiei au fost un adevărat dezastru. Un studiu recent realizat de Centrul pentru Educaţie Universală al Brookings Institution a concluzionat că riscurile utilizării AI generative în educaţie depăşesc cu mult beneficiile. Pericolele asociate nu au fost niciodată mai evidente, educatorii avertizând că studenţii îşi pierd rapid capacitatea de a citi.

Susţinătorii AI, inclusiv avocaţii OpenAI şi ai Microsoft în procesul în curs de desfăşurare împotriva The New York Times, susţin că AI aduce ceva nou. Aceştia susţin că rezultatul modelelor de AI este suficient de diferenţiat de conţinutul original pe care se bazează, încadrându-se în „utilizarea loială”, o doctrină de lungă durată din legislaţia americană privind drepturile de autor.

Rămâne de văzut dacă acest argument va rezista în instanţă. În plus, am văzut deja companii, precum Anthropic, care au ajuns la acorduri de despăgubire de miliarde de dolari după ce s-a constatat că au încălcat legile privind drepturile de autor.

Însă, având în vedere modul în care tehnologia subminează simultan chiar sistemele economice care au produs datele de care are nevoie pentru a exista în primul rând, aceasta s-ar putea să nu fie o strategie câştigătoare pe termen lung.

Prin faptul că smulge covorul de sub picioarele multor sectoare ale economiei — şi culege toate beneficiile financiare rezultate din aceasta — industria AI se prinde într-un cerc vicios creat de ea însăşi, o strategie cinică ce nu va aduce beneficii nimănui, în afară de cei câţiva aflaţi în vârful ierarhiei, care au dat jos scara în urma lor.