De ce nu îndrăznesc politicienii să reducă salariile magistraţilor. Explicaţiile economistului Bogdan Glăvan

Profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan critică politicienii care se declară preocupaţi de salariile magistraţilor şi de impactul acestora asupra bugetului de stat, dar evită să propună măsuri legislative concrete pentru reducerea cheltuielilor. În opinia sa, discursul reformist al acestora nu este susţinut de acţiuni, deoarece nimeni nu doreşte să îşi asume consecinţele politice ale unei eventuale reduceri a salariilor din justiţie.

Într-o postare publicată joi pe Facebook, economistul susţine că, dacă politicienii ar considera cu adevărat necesară diminuarea cheltuielilor cu salariile magistraţilor, ar putea propune o lege în acest sens, inclusiv prin intermediul legii salarizării, aflată în discuţie.

„Am scris astăzi că, dacă vreun politician chiar este supărat pe salariile magistraţilor şi dacă el chiar crede că ar merita făcute nişte economii bugetare în acest domeniu, atunci AR PROPUNE O LEGE. O lege prin care să limiteze sau să micşoreze salariile, eventual chiar prin intermediul legii salarizării, că tot se află în discuţie”, a scris Bogdan Glăvan.

"Politicienii se tem de blocarea justiţiei şi de costurile politice"

Profesorul universitar consideră că politicienii evită să îşi asume o asemenea iniţiativă deoarece sunt conştienţi că reducerea salariilor magistraţilor ar putea provoca o grevă în justiţie şi blocaje instituţionale majore.

„Evident, nimeni nu îşi asumă aşa ceva, nimeni nu vrea să facă aşa ceva, deşi nenumăraţi politruci fac gargară pe subiect, se bat cu cărămida în piept despre cât de conservatori bugetar sunt ei, despre cum le pasă lor de bugetul neamului, denunţând nesimţirea magistraţilor, a CCR etc. Nimeni nu are curajul să facă ceva concret contra salariilor magistraţilor, deoarece înţelege foarte bine efectele unei asemenea legi: grevă în justiţie, blocarea statului şi a societăţii; şi nimeni nu vrea să îşi asume costurile politice care derivă de aici.

Aşa că 'reformiştii' continuă să dea din gură steril, să simuleze virtutea, eventual să amâne plata restanţelor pentru magistraţi, ceea ce agravează problema bugetară pe termen lung”, a afirmat economistul.

Paralelă cu politicile privind salariul minim

Bogdan Glăvan compară atitudinea politicienilor faţă de salariile magistraţilor cu cea a susţinătorilor majorării salariului minim, despre care consideră că promovează măsuri ale căror consecinţe economice le cunosc, dar pe care evită să le ducă la extrem.

El susţine că „impostura lor, care are priză din păcate la bula 'reformistă', este similară cu impostura socialiştilor când vine vorba despre salariul minim”.

„Salariul minim distruge locuri de muncă, loveşte tocmai în muncitorii vulnerabili (căci doar nu în parlamentari, în judecători, în medici sau în IT-işti). Însă socialiştii îl vor mereu mai sus, an de an.

Dacă ar fi cinstiţi şi chiar ar crede în demersul lor, socialiştii ar propune ca salariul minim să fie 1 milion de euro/lună. Însă ei nu cred în ce scot pe gură. Ei cunosc prea bine consecinţele unei asemenea decizii. Ei ştiu că economia ar intra în colaps din minutul următor unei asemenea decizii. Prin urmare, nu-i veţi vedea niciodată legiferând salarii minime de 1 milion de euro, nici de 100 000 de euro, nici măcar de 10 000 de euro. Ei vor propune mereu salarii minime apropiate de nivelul pieţei, pentru ca efectele negative ale măsurii să fie mici şi greu observabile, aproape imposibil de distins de efectele nocive ale altor măsuri (creşterea impozitării, scumpirea motorinei sau altceva)”, a explicat profesorul universitar.

În încheierea postării, Bogdan Glăvan critică ceea ce consideră a fi lipsa de autenticitate a discursului reformist, atât în privinţa salariilor din justiţie, cât şi a politicilor economice.

„Şi, aşa cum destui naivi înghit gogoşile socialiştilor, tot aşa alţi naivi cască gura când aud cum 'salvează' bugetul guvernele care amână plăţi”, a conchis economistul.