Martin Schulz: Voi lupta contra fraudei fiscale care este împotriva tuturor europenilor
alte articole
Martin Schulz, candidatul Partidului Socialiştilor Europeni (PSE) la funcţia de presedinte al Comisiei Europene (CE), îmbină loviturile de efect împotriva adversarului său, Jean-Claude Juncker, aspirant la acelaşi post din partea popularilor europeni (PPE), cu răspunsuri alunecoase despre subiecte controversate. Actualul preşedinte al Parlamentului European (PE) evită temele fierbinţi, dar detaliază priorităţile programului său: lupta împotriva fraudei fiscale, stimulente pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri şi o strategie în materie de imigraţie care ar putea include un regim al intrărilor legale pe teritoriul european, similar celui existent în SUA, informează vineri ziarul El Mundo care publică un interviu cu aspirantul socialist.
În mandatul său de preşedinte al PE, Schulz a fost politicianul cel mai critic faţă de gestionarea crizei în Europa. Discursurile sale în faţa şefilor de stat şi de guvern, de la ultimele summituri, au devenit celebre prin sinceritatea lor şi prin semnalarea responsabilităţilor. Acum are şansa să preia frâiele Europei, programul lui fiind, în opinia sa, 'cea mai bună alternativă pentru schimbare' în faţa ameninţării euroscepticilor.
Întrebat cum va convinge un alegător care s-a săturat de UE să nu voteze un partid eurosceptic, care se prezintă ca alternativă reală faţă de ceea ce s-a întâmplat în Europa în ultimii ani, Schulz a lansat un apel alegătorilor să nu se lase purtaţi de sentimente de furie şi de teamă. El înţelege frustrările pe care le au şi recunoaşte că s-au făcut greşeli în ultimii cinci ani, însă oamenii trebuie să înţeleagă că nu UE este problema, ci unele decizii adoptate de lideri săi. Un vot pentru social-democraţi, cum este PSOE în Spania este, potrivit lui, cea mai bună alternativă pentru schimbarea pe care o reclamă toţi cetăţenii.
Atât el, cât şi Juncker au aceeaşi viziune asupra marilor teme ale campaniei, care sunt totuşi deosebirile faţă de propunerile conservatoare? Problema, spune Schulz, este că partidele pe care le reprezintă Juncker nu susţin neapărat aceste politici. Juncker reclamă, asemeni social-democraţilor, o luptă împotriva fraudei şi evaziunii fiscale, dar când a fost prim-ministru al Luxemburgului s-a opus introducerii unei serii de schimbări, pentru a exista mai multă transparenţă în fiscalitate. Deşi declară că nu susţine austeritatea, atunci când a prezidat Eurogrupul au fost adoptate numeroase reduceri pentru Europa. Juncker asigură că nu va accepta să prezideze Comisia, dacă va fi ales cu voturile euroscepticilor şi radicalilor, dar se afişează cu un grup politic condus de un lider acuzat de îngrădirea libertăţii de expresie (aluzie la premierul ungar, Viktor Orban), sau cu cei care fac campanie cu sloganuri care frizează xenofobia, notează Schulz.
Ca preşedinte al PE, Schulz a fost deosebit de critic cu politicile adoptate de statele membre pentru ieşirea din criză. Propunerile economice cuprinse în programul său mizează pe stimularea investiţiilor şi crearea de condiţii pentru creşterea economică. Trebuie să fim responsabili cu cheltuielile noastre şi să avem bugete mai echilibrate, dar nu putem genera creştere fără investiţii strategice. Voi stimula întreprinderile mici să angajeze mână de lucru tânără prin programe de credit şi îi voi ajuta pe tinerii şomeri să aibă acces la programe de pregătire şi la burse, asigură el.
O altă propunere este lupta împotriva evaziunii şi fraudei fiscale, pentru că este imoral ca prin această activitate infracţională economia Europei să piardă 2 miliarde de euro în fiecare an. Întrebat ce părere are despre acordul politic, încheiat de 10 state membre privind crearea unui impozit asupra tranzacţiilor financiare, Schulz spune că este un pas important, dar care trebuie completat şi implementat cât mai curând posibil. Potrivit lui, speculatorii au jucat un rol decisiv în această criză. Au provocat pierderi uriaşe prin activităţi iresponsabile, iar contribuabilii au plătit preţul. Este trist ca membrii Consiliului European să adopte, în câteva ore, tăieri atât de mari şi dureroase pentru bugetele publice şi să aibă nevoie de luni întregi pentru a definitiva un acord privind un impozit impus băncilor şi a realiza reforme necesare în sectorul financiar.
Referitor la criza din Ucraina, care a tras semnalul de alarmă asupra aprovizionării energetice a UE, Schulz este de părere că trebuie găsite surse alternative de energie. Statele din sudul Europei, precum Spania, au un potenţial uriaş pentru a genera energie solară, o opţiune benefică pentru piaţa internă şi care va permite exportul şi ameliorarea balanţei comerciale, asigură el.
La întrebarea care ar trebui să fie răspunsul UE la provocarea Moscovei, Schulz spune că nu vrea să emită judecăţi pripite în faţa unei situaţii cu evenimente care se succed atât de rapid. Este însă clar, spune el, că sunt inevitabile noi sancţiuni împotriva Rusiei, dacă va continua să încalce legea internaţională, cum s-a văzut prin anexarea Crimeii. Dar trebuie avute în vedere şi consecinţele acestor sancţiuni şi repercusiunea lor asupra economiilor noastre.
Referitor la scandalul de spionaj masiv al SUA şi dacă ar trebui schimbate relaţiile cu Washingtonul, Schulz este de părere că relaţiile transatlantice sunt mai importante pentru UE. El doreşte ca Europa şi SUA să se situeze la acelaşi nivel, iar dacă va fi ales preşedinte al CE va avea grijă ca cetăţenii europeni să nu mai fie victime ale violării datelor lor personale, iar această chestiune să fie o temă esenţială a oricărui dialog comercial sau politic cu partenerii americani.
În privinţa imigraţiei, Schulz crede că Europa are nevoie de o reformă a sistemului pentru a exista mai multă solidaritate între parteneri, dar susţine că prioritatea lui este chestiunea umanitară. Există oameni atât de disperaţi să vină în Europa, încât ajung în mâinile grupurilor criminale, asigură politicianul german. El propune să fie explorat un regim de imigraţie legală, cum au unele ţări din lume, similar cu 'cartea verde' (Green Card) din SUA.
În legătură cu reformele pe care le-ar introduce în viitoarea Comisie, dacă va fi ales preşedinte, potrivit lui Schulz Comisia Europeană trebuie să lucreze mai inteligent, iar cei 28 de comisari să fie mai bine organizaţi pentru a putea lucra în toate domeniile şi a găsi soluţii comune. Barroso i-a spus odată că se simte ca un controlor de trafic aerian, care are grijă ca avioanele (comisarii) să nu se ciocnească între ele. Dacă va fi ales preşedinte al Comisiei, Schulz promite că va stabili canale pentru a asigura că toţi liderii lucrează pentru atingerea aceloraşi obiective.
În faţa posibilităţii unei mai mari prezenţe a partidelor eurosceptice şi radicale în viitorul Parlament European, Schulz atrage atenţia că nu trebuie să li se facă o favoare şi să se vorbească despre ele. Este exact ceea ce doresc aceste partide: să li se acorde notorietate şi să atragă atenţia publică. El s-a declarat totuşi îngrijorat de prezenţa acestor deputaţi eurosceptici şi, mai ales, de dificultatea de a lucra cu ei, ţinând cont de diferenţele care există. Potrivit experienţei noastre, singurul lucru pe care îl fac este să ţipe, să reclame şi să jignească fără să participe la o muncă constructivă pentru a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor, conchide Schulz.