Slovacia are o relaţie bilaterală specială cu Rusia, în pofida sancţiunilor UE (Reuters)

La începutul acestei săptămâni, în timp ce marile puteri din Uniunea Europeană menţineau presiunea asupra Kremlinului din cauza intervenţiei acestuia din Ucraina, Miroslav Lajcak, şeful diplomaţiei slovace, se îndrepta spre Moscova, notează Reuters într-un comentariu.

Acolo, fără mare fast, s-a întâlnit cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care cu doar câteva zile înainte ameninţase că va zbura la bordul unui bombardier deasupra unui stat membru NATO, şi anume România, şi care, în virtutea sancţiunilor europene, are interdicţie de a pătrunde pe teritoriul oricărei ţări din blocul comunitar.

Întrevederea cu Rogozin a venit la câteva săptămâni după ce diplomaţi slovaci de la Bruxelles au încercat, fără a şi reuşi, să păstreze numele lui Rogozin în afara listei de sancţiuni decisă de UE, au afirmat trei diplomaţi pentru Reuters, cu toate că guvernul slovac a dezminţit această ipoteză.

Această relaţie specială cu Dmitri Rogozin face parte dintr-un act de echilibristică ciudat făcut de Slovacia: aceasta încearcă să conserve beneficiile economice ale unei apropieri de Rusia, făcând totodată parte dintr-o Uniune Europeană ce îşi doreşte să pedepsească Kremlinul pentru anexarea teritoriului ucrainean. Slovacia nu este însă singura ţară cu dileme de loialitate: diplomaţi europeni susţin că Ciprul, Bulgaria şi Ungaria sunt în mod special ambivalente cu privire la poziţia dură a Uniunii faţă de Rusia în problema anexării Crimeii.

Franţa, de exemplu, a definitivat un contract în valoare de 1,2 miliarde de euro privind vânzarea de portelicoptere Rusiei după ce a realizat că anularea contractului ar fi afectat mai mult Parisul decât Moscova, potrivit Reuters. Însă Slovacia, o membră a zonei euro şi fost satelit sovietic cu o populaţie de 5,4 milioane de persoane, se remarcă din două puncte de vedere.

Primul, pentru că aproximativ 40% din importurile de gaze naturale importate de Europa din Rusia traversează Ucraina şi Slovacia - ceea ce îi conferă Slovaciei un potenţial rol decisiv în cazul în care Rusia îşi concretizează ameninţarea de a sista livrările către Ucraina. Şi în al doilea rând pentru că premierul slovac Robert Fico a explicat deschis ca, în opinia sa, legăturile comerciale şi importurile de gaz rusesc ar trebui să primeze în faţa măsurilor punitive îndreptate împotriva Kremlinului. 'Ar fi bine dacă Fico ar prefera securitatea fundamentală a Europei în locul preţurilor la gaz pentru Slovacia', remarca un diplomat european pentru Reuters la Bruxelles.

Mai mulţi oficiali europeni, vorbind cu agenţia britanică de presă, au apreciat însă că deşi unele dintre poziţiile adoptate de oficialii slovaci privind Rusia nu au fost constructive, este puţin probabil că această ţară să încerce să se opună ferm în faţa consensului european sau să provoace probleme majore.

Pe de altă parte, o entitate de cooperare denumită Comisia interguvernamentală privind cooperarea economică, ştiinţifică şi tehnică ilustrează relaţiile economice apropiate dintre Rusia şi Slovacia. Organismul respectiv este prezidat, din partea Rusiei, de Rogozin, un naţionalist convins şi unul dintre cei mai îndrăzneţi membri ai guvernului rus. După ce un zbor de-al său nu a primit acord pentru a survola spaţiul aerian al României, el a scris pe Twitter: 'Data viitoare voi zbura într-un TU-160', un bombardier strategic. De partea slovacă, celălalt preşedinte este Lajcak, care, pe lângă că este ministru de externe este şi vicepremier.

Lajcak este fluent în rusă şi a studiat la Institutul de Stat pentru Relaţii Internaţionale de la Moscova, un loc de referinţă pentru cei mai înzestraţi diplomaţi ruşi şi, înainte de prăbuşirea Zidului Berlinului, elita blocului comunist. Comisia bilaterală are două mari teme în vedere: gazele naturale şi armamentul. Slovacia depinde de livrările ruseşti de gaz, iar avioanele sale de vânătoare MIG-29 şi sistemele sale antiaeriene au nevoie de piese de schimb ruseşti.