De ce îl adoră extrema dreaptă europeană pe Vladimir Putin (presa bulgară)

Preşedintele rus Vladimir Putin.
Preşedintele rus Vladimir Putin. (GEORGES GOBET / AFP / Getty Images)

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a devenit noua vedetă a extremei drepte europene, notează săptămânalul bulgar Kapital, preluat de Courrier Internaţional.

'Putin este liderul noii revoluţii conservatoare din Europa, pentru o legătură mai degrabă între Lisabona şi Vladivostok, decât o UE de operetă dominată de Washington. Un război al continentelor între civilizaţia mării (SUA) şi civilizaţia pământului (Rusia)'... Bine aţi venit în uimitoarea lume a lui Aleksandr Dughin, guru al naţionalismului rus şi ideolog al noului Imperiul Eurasiatic. Pentru Dughin şi confraţii săi, anexarea Crimeii nu este decât primul pas spre emergenţa unei noi mari puteri eurasiatice, capabile să facă faţă SUA.

Chiar dacă par absurde, teoriile lui Dughin sunt importante pentru a înţelege actuala doctrină a lui Vladimir Putin. Doctrină care nu doar serveşte popularităţii regimului său în Rusia, dar îi şi asigură în Europa aliaţi printre extremişti şi populişti. Discursurile unora dintre ei, inclusiv în Bulgaria, reiau cuvânt cu cuvânt divagaţiile 'spin doctorilor' (un individ a cărui meserie este să interpreteze faptele pentru mass-media astfel încât să-l pună într-o lumină favorabilă pe omul politic care îi plăteşte) de la Kremlin, chiar şi în ceea ce priveşte termenii folosiţi pentru a-i critica pe duşmani: 'eurogay', 'sorosoizi' (de la numele lui George Soros, miliardar şi mecena american ce finanţează numeroase ONG-uri), 'liberaşti'...

Şi dacă, din Londra până în Sofia, prietenii lui Putin vor obţine bune rezultate în viitoarele alegeri europene, Kremlinul se va dota cu purtători de cuvânt vocali la Bruxelles, subliniază săptămânalul bulgar.

În noua paradigmă a regimului rus, confruntarea cu SUA este nu doar dorită, ci şi considerată inevitabilă. Atitudinea faţă de Europa este, în schimb, una mai nuanţată. De exemplu, Dughin este de părere că Rusia trebuie să se erijeze în 'gardianul moştenirii europene', pentru a-i pune la zid pe 'trădătorii UE' şi a salva continentul de o derivă morală.

'În ochii europenilor, Putin are încă nevoie să-şi legitimeze politica', explică, de la Londra, profesorul universitar de origine ucraineană Anton Şehovţov, autorul mai multor studii despre extrema dreaptă europeană. Acest lucru explică şi prezenţa observatorilor europeni, meniţi să întărească referendumul din Crimeea. Aceştia au fost recrutaţi cu toţii din rândul partidelor extremiste de dreapta, cum sunt Frontul Naţional (FN) în Franţa, Jobbik în Ungaria, Partidul Libertăţii din Austria (FPO), Vlaams din Belgia, Liga Nordului (LN) din Italia, Ataka din Bulgaria, sau al celor de extremă stânga, în special din Germania şi Grecia. Toate aceste partide flirtează tot mai făţiş cu Kremlinul, este de părere publicaţia bulgară.

Dacă, în urmă cu doar câţiva ani partidele de stânga erau cele suspectate că ar fi un fel de 'cal troian' al Rusiei în Europa, astăzi cei mai buni prieteni ai lui Putin sunt în rândurile extremei drepte. De la începutul anului, Marine Le Pen s-a deplasat o dată în Crimeea şi de două ori la Moscova, unde, la începutul lui aprilie, a fost primită de către preşedintele Dumei de Stat, Serghei Narâşkin (care figurează pe lista europeană a persoanelor vizate de sancţiuni). Le Pen şi-a exprimat sprijinul pentru Kremlin în contextul crizei ucrainene şi a acuzat Europa că s-a lansat într-un nou război rece cu Rusia.

La fel şi liderul Jobbik, Gabor Vona, dar şi pentru colegii săi austrieci, care pot de asemenea să conteze pe o primire călduroasă la Moscova. 'Decât să se cantoneze la rolul de lacheu al americanilor, Bruxellesul ar trebui mai bine să construiască relaţii pozitive cu Rusia şi să dea dovadă de mai multă înţelegere pentru interesele ruseşti', a declarat recent Heinz-Christian Strache, lider al FPO.

'Partidele europene de extremă dreapta au motive să-l iubească pe Putin', este de părere profesorul Mitchell A.Orenstein, specialist în problematică rusă în cadrul Universităţilor de la Boston şi Harvard. Potrivit specialistului, primul motiv ar fi de ordin ideologic, iar al doilea - strategic. 'În primul rând, Putin are o abordare naţionalistă a politicii interne şi externe, şi este, prin urmare, un aliat cu greutate al acestor partide. Apoi, acestea au în comun cu Putin faptul că sunt radical antieuropene, ceea ce îi transformă în parteneri naturali', explică Orenstein.

Potrivit specialistului american, obiectivul Kremlinului este cel de a destabiliza UE din interior. Aceste partide, chiar şi minoritare în sânul Parlamentului European, pot fi utilizate în acest scop. 'Prezenţa lor la Bruxelles va constitui o propagandă directă pentru Putin, asigurându-i relaţii în UE', conchide Mitchell A.Orenstein.