Marius Oprea: Nu avem nevoie de o lege pentru a înfiinţa un muzeu al comunismului

Fortul 13 Jilava
Fortul 13 Jilava (www.penitenciaruljilava.ro)

Respingerea proiectului de lege privind înfiinţarea unui muzeu al comunismului nu ar fi un impediment pentru realizarea unui asemenea obiectiv, este de părere istoricul Marius Oprea de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Muzeul ar putea fi înfiinţat şi prin alte mijloace, în amintirea victimelor regimului care a impus o politică de teroare.

“Astfel de proiecte au mai fost. Nu cred că e nevoie de o lege, ar complica situaţia. Un muzeu al comunismului s-ar putea realiza printr-o decizie a ministrului Culturii. Un asemenea gen de acţiune este cuprins în statutul nostru. Există un proiect la Fortul 13 de la Jilava, s-au organizat mai multe întâlniri şi urmează să fie încheiat un protocol şi să se găsească surse de finanţare”, a declarat, pentru Epoch Times, Marius Oprea.

Deocamdată proiectul referitor la transformarea în muzeu a Fortului 13 de la Jilava este abia la început şi va mai dura până se va stabili exact cum se va realiza şi când va fi gata.

“Jilava e poate cel mai potrivit loc pentru un muzeu al comunismului. Acolo au fost făcute amenajări de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor, dar mai este nevoie de bani pentru consolidare şi pentru realizarea unui drum de acces pentru vizitatori. Ar putea fi atrase fonduri europene pentru acest proiect”, a precizat Marius Oprea.

Scurt istoric al închisorii Jilava

La Jilava funcţionează în prezent un penitenciar în care şi-a ispăşit pedeapsa şi fostul premier Adrian Năstase.

Penitenciarul cu regim de maximă siguranţă de la Jilava a fost înfiinţat în 1907, în zona Fortului nr. 13, unul dintre cele 18 forturi construite în perioada 1860-1870 în jurul Capitalei şi care făceau parte din sistemul de apărare circulară a oraşului împotriva atacurilor armatelor turceşti, conform wikipedia.

Regele Carol I a realizat un sistem de apărare în jurul Bucureştiului, format din 36 de forturi şi baterii, iar al 13-lea fort a fost transformat în puşcărie.

În 1907, în penitenciarul Jilava au fost încarceraţi sute de ţărani care au participat la răscoala din primăvara aceluiaşi an. În timpul primului război mondial, fortul Jilava a adăpostit militari închişi pentru că refuzaseră să se prezinte la încorporare sau pentru alte infracţiuni cu caracter militar. Ulterior, acolo au fost aduşi prizonieri de război. Încă din timpul războiului, la Penitenciarul Jilava au fost închişi şi deţinuţi politici.

Din 1940, la Jilava au fost aduşi, pe lângă deţinuţii de drept comun şi cei politici, legionari şi politicieni. Din anul 1966 a fost înfiinţată o secţie pentru “elementele cele mai înrăite şi recalcitrante”, după cum erau consideraţi cei care se împotriveau comuniştilor. Aceştia erau torturaţi, înfometaţi şi umiliţi, iar comuniştii încercau să-i aducă pe “calea cea dreaptă”, adică să renunţe la convingerile proprii şi să adopte idealurile comuniste.

Apoi au fost aduse persoane care au comis infracţiuni contra securităţii statului şi deţinuţi de drept comun recidivişti cărora li se aplica un regim sever.

Fortul 13 Jilava, una dintre cele mai dure închisori comuniste, a fost declarat monument istoric de grupa A, adică obiectiv de mare importanţă naţională, în 2012, şi urmează să devină un memorial dedicat crimelor comunismului. În acest sens a fost semnat un protocol de colaborare între Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) pentru amenajarea locului respectiv.

Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii Comuniste din România (AFDPR) a avut iniţiativa transformării Fortului 13 în Memorialul Jilava.

"Este deosebit de important ca acest muzeu să se facă mai repede, pentru că, insist cu încăpăţânare, este mult mai important să citim istoria de la făuritorii de istorie şi nu de la istoricii care scriu după dosare. Pentru noi, Fortul 13 înseamnă mai mult decât pentru cei care nu au trecut pe acolo nici măcar să-l viziteze. Noi nu am trăit acolo, ci ne-am târât ca nişte râme pe sub pământ. Nu mai trăim nici măcar 1 din 100 de deţinuţi politici. La nivel de ţară, mai suntem aproximativ 3.000 de deţinuţi politici", a declarat, la semnarea protocolului, Octav Bjoza, preşedintele AFDPR şi fost deţinut politic la Jilava.

***

Proiectul de lege privind înfiinţarea unui muzeu al comunismului la Bucureşti a fost respins, în Camera Deputaţilor, cu 236 de voturi “împotrivă” şi 43 „pentru”. Printre cei care au votat contra acestui proiect s-au aflat mulţi dintre reprezentanţii actualei puteri. Iniţiativa legislativă referitoare la înfiinţarea muzeului a trecut, în mai 2012, de Senat prin adoptare tacită.

La acel moment, Guvernul Ungureanu dăduse aviz negativ proiectului, la fel şi comisiile de specialitate din Senat. Guvernul de la acea vreme a motivat că există deja un Institut de Investigare al Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, că ar exista paralelisme instituţionale şi că nu sunt resurse pentru realizarea obiectivului.

Iniţiativa legislativă aparţine a patru parlamentari de la PDL, independenţi şi minorităţi.